Ministrul Educației, prezent la cea de-a 44-a dezbatere pe proiectele legilor Educației la sediul PNL București, a avut discuții în contradictoriu cu Antoaneta-Firuța Tacea, conferențiar universitar la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București. Ea a făcut parte din comisii care elaborează planuri cadru de la gimnaziu și are competențe legate de proiectarea, implementarea și evaluarea curriculumului.
- La începutul dezbaterii, Sorin Cîmpeanu spunea: “E de la sine înțeles că acele concluzii din raport au fost preluate ca atare în proiectele de lege”.
Antoaneta Firuța Tacea i-a spus lui Sorin Cîmpeanu că, “în mare parte, în special proiectul legii învățământului preuniversitar, arată mai degrabă a raport și nu a text care să inducă reglementări de natură legislativă”. Ministrul a considerat afirmația drept o jignire.
Redăm dialogul dintre ministrul Educației și Antoaneta-Firuța Tacea:
“Antoaneta-Firuța Tacea: Aș lega acest aspect al Bac-ului cu ceea ce cred eu, și zic și cercetările că ar trebui să fie un raport al unui program, proiect, al unei cercetări, convertit într-un text de tip legislativ. Domnul ministru cu asta a început și cu respectul pe care l-a acordat raportului România Educată, preluându-l transpunându-l într-o mare măsura sau mai puțin alterat, în textul legii.
Pentru că am lecturat la vremea respectivă și raportul, și textul legilor, cred că în mare parte, în special proiectul legii învățământului preuniversitar, arată mai degrabă a raport și nu a text care să inducă reglementări de natură legislativă. Am și niște exemple.
Sorin Cîmpeanu: Aici ne mai pricepem și noi, cât de cât.
Antoaneta-Firuța Tacea: Se poate, da, dar au rămas acolo lucruri contestabile.
Sorin Cîmpeanu: Deci nu am cum să nu reacționez la această jignire.
Antoaneta-Firuța Tacea: Nu o consider o jignire.
Sorin Cîmpeanu: Ba da, exact așa este, lingvistic vorbind.
Antoaneta-Firuța Tacea: Eu îmi pun studenții să învețe din aceste texte și mă tem că va trebui să le explic la un moment dat.
Sorin Cîmpeanu: Cu tot respectul față de studenții dumneavoastră care sunt foarte importanți, legea este pentru 3 milioane de elevi, nu doar pentru studenții dumneavoastră.
Antoaneta-Firuța Tacea: Da, să sperăm că cele 3 milioane de elevi vor avea multe beneficii din ea”.
Informații de context
Proiectele de legi au fost elaborate pe baza raportului prezidențial România Educată, după 5 ani de dezbateri (februarie 2016 – 14 iulie 2021, când a fost publicat raportul). În dezbaterea de luni, de la sediul PNL București, Sorin Cîmpeanu spunea: “E de la sine înțeles că acele concluzii din raport au fost preluate ca atare în proiectele de lege. Ministerul Educației, ca autoritate națională, are obligația de a transpune în texte de lege concluziile. Am considerat, consider și voi considera că Ministerul nu are dreptul să schimbe concluziile menționate expres în raportul România Educată. Ca atare, acele componente menționate expres în România Educată sunt scheletul celor două proiecte de lege”.
Mai jos, un exemplu din textul de lege al legii învățământului preuniversitar care seamănă cu un fragment din raportul România Educată.
Legile Educației “au fost construite în Ministerul Educației, cu resurse interne”, spune Ioana Lazăr, secretarul general al instituției, într-un interviu EduPedu.ro din seria “Legile Școlii”.
Întrebată care a fost rolul său în elaborarea acestor legi, Lazăr a răspuns: “Eu sunt parte dintr-o echipă. Dintr-o echipă care a pornit de la un raport, România educată. Raport care propune soluții pentru sistemul de educație astfel încât sistemul de educație să fie pentru educație”.
Potrivit surselor Edupedu.ro, Ioana Lazăr, cel mai influent om din Ministerul Educației după ministrul Sorin Cîmpeanu, este cea care a coordonat și scris cea mai mare parte din textul drafturilor puse în dezbatere. Ministrul Educației a declarat înainte de publicarea proiectelor că în acestea „veți vedea traducerea juridică a concluziilor proiectului România educată”.
„În Ministerul Educației a fost o implicare totală pentru elaborarea celor 2 proiecte de legi. La elaborarea acestora au participat funcționari publici din direcțiile de specialitate din cadrul ministerului. (…) Legea a fost construită în Ministerul Educației, cu resurse interne, evident că au participat și experții în educație din alte instituții de specialitate ale Ministerului Educației și reprezentarea a fost în conformitate cu pregătirea profesională pe care o au și cu activitățile pe care le desfășoară. Au participat funcționari publici din direcția învățământ preuniversitar, Direcția Generală managementul resurselor umane și rețea școlară, direcția juridică, direcția economică, direcția generală învățământ superior.
Practic, au fost acoperite toate zonele de competență pentru ca proiectele pe care le-am lansat în dezbatere să poată să fie un produs care reprezintă materializarea unor principii care au fost concepute de peste 10.000 de experți care au participat la scrierea raportului ‘România educată’”, mai spune Lazăr.
În raport se vorbea despre faptul că la dezbaterile și consultările din perioada celor 5 ani au participat 12.400 de persoane, fără să apară calitatea de specialiști a acestora.
”Procesul de consultare a durat aproape cinci ani și a implicat peste 64 de instituții publice, ONG-uri, autorități locale/centrale și peste 12.400 de persoane”, scrie chiar în sumarul executiv al proiectului, pe prima pagină. Nicăieri în raport nu este menționat că ar fi vorba despre specialiști. Mai multe detalii pe acest subiect, aici.