Rapoartele elevilor care participă la testarea standardizată „nu conțin datele copiilor”, dă asigurari Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației. Acesta mai spune că testele „nu reprezintă nici pentru elevi și nici pentru profesori vreo unitate de măsură”, dar ar putea duce la eliminarea unor conținuturi din programă, dacă unii itemi nu vor fi rezolvați, de exemplu

Datele copiilor nu vor fi introduse în platforma privată pe care Ministerul Educației a anunțat că va organiza o testare standardizată pentru elevii din clasele I-XI, fără cei de clasa a VIII-a. Asta a declarat pentru Edupedu.ro secretarul de stat din Ministerul Educației, Sorin Ion. Acesta a mai spus că profesorii pot sau nu să solicite raportul de evaluare generat de platformă pentru fiecare elev, însă raportul nu conține numele copilului sau vreun cod, ci ministerul va spune cadrelor didactice că un anume raport aparține unui anume copil.

Sorin Ion a declarat că unul dintre efectele testării ar putea fi eliminarea conținuturilor din programă, dacă „constatăm că, să zicem, un anumit item nu a fost făcut de nimeni în țară, (…) poate că e o problemă a curriculumului”.

„Cauza pentru care copiii nu și-au însușit acele competențe poate să fie modul de predare, dar poate să fie de la origini și de la faptul că, poate, acele conținuturi care vizează competențele nu ar trebui să fie acolo. Poate nu sunt la locul lor. Poate nu sunt adaptate cum trebuie nivelului de vârstă și atunci trebuie să reorganizăm programa școlară”, a mai spus oficialul.

Secretarul de stat, responsabil pentru procedura care vizează această testare, a spus că testarea „este obligatorie în măsura în care orice test de evaluare pe care îl aplicăm la școală”. Asta în contextul în care și ministrul Educației a spus pentru Edupedu.ro că „nu exista sancțiuni pentru neparticiparea la testare”.

Acesta a explicat că în rapoartele anonime competențele elevilor vor fi cuantificate pe o scală de la 0 la 100 care „poate fi destul de ușor comparată cu scala noastră de notare de la 1 până la nota 10”. Iar în raport vor apărea „niște concluzii de genul „știe să facă asta și asta”, „știe să aplice”, „nu stăpânește în totalitate corelațiile între proprietățile operațiilor”. Raportul respectiv „face și o recomandare, care însă este una la modul general, că nu poate fi niciodată exactă, în care spune „mai are de studiat un număr de atâtea ore pentru a trece la nivelul următor””, mai spune Sorin Ion.

Redăm declarațiile integrale:

Edupedu.ro: Această testare este obligatorie sau opțională pentru copii?

Sorin Ion: „Este obligatorie în măsura în care orice test de evaluare pe care îl aplicăm la școală, nu aș vrea să îl separăm foarte mult de un test obișnuit. 

Edupedu.ro: Dat fiind faptul că este pe o platformă privată și fiind vorba despre o procedură separată, nefiind în regulamentul de funcționare a școlilor sau în Legea educației copilul poate spune „nu vreau să particip” sau „părintele nu mă lasă să particip” și să nu dea evaluarea?

Sorin Ion: Până la urmă este o testare aplicată de școală. Nu cred că pe elev îl interesează că asta o facem în parteneriat cu o anumită platformă. El practic dau un test, un test care este din programa școlară, în timpul programului școlar, chiar recomandăm să se dea în timpul orei – dacă dăm test la matematică să fie în timpul orei de matematică, dacă este la limba română să fie în timpul orei de limba română. Nu vrem să-i bulversăm sau să creadă copiii că este ceva wow. Mai mult decât atât, așa cum am anunțat, nu trecem testele în catalog, nu reprezintă nici pentru elevi și nici pentru profesori vreo unitate de măsură. Deși profesorilor le sunt utile pentru că raportul pe care îl scoate platforma conține lucruri care pot fi utile pentru copii și chiar pentru profesori. 

Edupedu.ro: Și cum ajunge raportul la profesor, acesta fiind generat pe contul copilului?

Sorin Ion: Asta o putem face cumva instituțional, astfel încât să ajungă și la profesor. Până la urmă raportul este un „PDF”, el ar putea ajunge la profesori, ne gândim dacă îl dăm apriori sau la solicitarea profesorilor.

Edupedu.ro: Vă întreb și pentru că așa cum acest „PDF” poate ajunge la profesori, poate ajunge la oricine și de asta important ce măsuri de protecție sunt luate?

Sorin Ion: Nu ar putea ajunge la oricine pentru că nu o să fie public pus pe undeva și oricine ar avea acces. Dacă, de exemplu, elevul care își primește raportul vrea să-l dea mătușii, e problema lui pentru că și testul pe care îl dă la școală în mod obișnuit, iar elevul, în posesia lui fiind, face ce consideră el cu acel test. Nu trebuie să vedem lucrurile într-un mod total diferit.

Edupedu.ro: Este o platformă privată și va genera aceste rapoarte în contul elevului, după aceea când pleacă din acel cont și ajung la profesori acestea pot fi stocate pe diverse dispozitive și ele se pot duce astfel la alte persoane neavizate.

Sorin Ion: Dar care este diferența între un test de evaluare pe care îl aplică profesorul, îl evaluează și îl are acasă la el, pentru că ne imaginăm că nu le corectează și le stochează la școală profesorii lucrări obișnuite? Nu știu ce diferență ar fi.

Edupedu.ro: Depinde cât este de descriptiv acest raport. Dacă în el sunt competențele copiilor, are o valoare mult mai mare față de un test corectat cu notă. În notă este vorba de cunoștințe, dar aici este vorba despre competențe descrise.

Sorin Ion: Să știți un lucru care ar putea să fie util și care ne scapă de griji. Raportul nu conține datele copilului, pe un raport nu scrie nici numele, nici vreun cod, astfel încât dacă îl dăm profesorului trebuie să-i spunem noi că acesta este raportul lui Ionescu, acesta este al lui Popescu. 

Edupedu.ro: Îmi spuneți că datele rămân la dumneavoastră, la minister, iar elevul nu-și va trece numele în platformă?

Sorin Ion: Nu, nu își va trece numele, nu se logheaza cu numele în niciun caz.

Edupedu.ro: Deci va fi un alt sistem față de cel care este în prezent pe platforma respectivă pentru abonamentele comerciale?

Sorin Ion: Da, da, da, cu siguranță. Deci datele copilului… Eu am făcut evident niște teste și niște experimente pe platformă și raportul nu conține datele copiilor.

Edupedu.ro: Practic, va fi o altă interfață în momentul în care copilul se logheaza ca să facă testul?

Sorin Ion: Din discuțiile noastre cu cei care administrează platforma, inclusiv itemii vor fi unii care nu au mai fost folosiți până acum, pentru că trebuie să înțelegeți că noi calibram aceste teste la intervalul de timp pe care l-am propus. Dacă ați experimentat un pic platforma, ați văzut că, de regulă, testele sunt de durată mai mare (n.red. de 90 de minute pentru liceu și 60 de minute pentru învățământul primar). Acum ele evident trebuie calibrate pe intervalul de timp pe care ni l-am propus (n.red. 30 de minute pentru primar și 60 de minute pentru cel liceal). Vor fi condiții diferite, clar.

Edupedu.ro: Se poate da testul și de acasă, dacă un copil lipsește sau dacă nu a fost în ziua respectivă la școală din alte motive?

Sorin Ion: Acum, tehnic, el se poate da și de acasă, doar că noi ne dorim ca aceste teste să se dea în timpul programului școlar, deci în mod normal elevul este la școală. Așa cum și o lucrare se dă la școală, din punctul meu de vedere ar trebui să se dea doar la școală. Este o activitate a școlii, nu una la domiciliu. Ne gândim că dacă în clasă lipsește un copil, asta este general valabilă pentru orice test pe care îl dăm sau orice teză pe care o dăm – evident că teza fiind oficială, cu notă în catalog, trebuie reprogramată și copilul trebuie să dea – dar un test curent nu, și în cazul de față o să lucrăm cu cei care susțin testul de la școală.

Edupedu.ro: Așadar un profesor la finalul acestei testări va avea atâtea rapoarte câți copii are în clasă?

Sorin Ion: Da

Edupedu.ro: Ce se întâmplă cu rapoartele respective, nefiind un sistem folosit de școală, cel pe baza căruia sunt create, cum vor fi folosite?

Sorin Ion: Eu aș zice că profesorul este cel care decide dacă le va utiliza… Trebuie să înțelegem că aici avem de-a face cu un instrument complementar față de ce face profesorul în mod curent. Ne imaginăm că majoritatea profesorilor știu, la finalul anului școlar, despre elevii lor, cam care este nivelul de competențe. Dacă raportul îi ajută în identificarea unor lucruri pe care nu le-a identificat în mod curent, atunci foarte bine, dar nu naște niște obligații suplimentare pentru profesori.

Edupedu.ro: Îmi spuneți că dacă profesorul primește acel raport și îl interpretează, după care face lucruri în plus cu copilul la clasă bine, dacă nu se poate încheia aici capitolul – l-am testat, am văzut despre ce e vorba, iar din punct de vedere al profesorului acesta poate merge mai departe?

Sorin Ion: Da. Dar nu ne așteptăm să existe diferențe fundamentale între rezultatele unui astfel de test, aplicat online, și o testare curentul sau suma testărilor curente aplicate în anul respectiv.

Edupedu.ro: Dar ce anume va găsi profesorul în acest raport, dacă ne puteți da un exemplu, ce îi va spune exact că „mai are de completat la capitolul fracții” sau că „mai are de învățat la romanul X, la limba română”?

Sorin Ion: Exact ceva de genul acesta. În momentul acesta aplicația, dacă îți selectezi testul din trei capitole, îți face analiza pe fiecare capitol în parte și trage niște concluzii de genul „știe să facă asta și asta”, „știe să aplice”, „nu stăpânește în totalitate corelațiile între proprietățile operațiilor”. Asta la Matematică, de exemplu. Mai mult decât atât, face și o recomandare, care însă este una la modul general, că nu poate fi niciodată exactă, în care spune „mai are de studiat un număr de atâtea ore pentru a trece la nivelul următor”.

Edupedu.ro: Ce înseamnă nivelul următor, cu ce se face această comparație? Cum stabilește acest lucru?

Sorin Ion: Scala de evaluare la ei pe platformă este de la 0 la 100. Poate fi destul de ușor comparată cu scala noastră de notare de la 1 până la nota 10. 

Edupedu.ro: Dar se raportează la profilul absolvenților sau la ce anume, atunci când face această notare?

Sorin Ion: Se raportează la standardele noastre din programele școlare.

Edupedu.ro: Adică dacă a parcurs programa și a rămas cu niște conținuturi?

Sorin Ion: Da. La fiecare capitol care este testat avem standardele pentru fiecare nivel, ce înseamnă să fii avansat – să cunoști bine noțiunile, să știi să realizezi operațiile, să aplici proprietăți (acesta este un exemplu de la matematică pentru că aici am făcut eu testul, la limba română nu am făcut decât la nivel de sondaj), întâmpină dificultăți acolo și acolo, în funcție de nivel. Nivelurile sunt de la insuficient până la expert. Evident, puțin diferit față de ce folosim noi la școală, pentru că noi evaluăm strict în note, nu încadrăm într-o categorie elevul.

Edupedu.ro: Curriculumul actual pentru învățământul primar și gimnaziu este bazat pe crearea de competențe, programa școlară trebuie să creeze competențe – se contrazice cumva felul în care face platforma evaluarea cu modul de notare de la clasă?

Sorin Ion: În mod normal, tot despre competențe e vorba și la notarea noastră, e adevărat mai avem de lucru la asta.

Edupedu.ro: De asta vă întreb, vedeți o migrare a felului de evaluare spre genul acesta de evaluare narativă, mai degrabă prin calificative de genul expert sau avansat?

Sorin Ion: Nu neapărat prin calificative, pentru că orice calificativ poate fi exprimat și numeric. Nu excludem utilizarea notelor noastre în continuare, în procesul de evaluare, dar va trebui obligatoriu ca notele să fie, într-adevăr, însoțite și de un raport narativ, care este mult mai complex decât o simplă notă. Atunci când la finalul anului școlar un elev are nota „9”, nota aceea nu reflectă decât o imagine de ansamblu, nu de amănunt. Poate că în acel „9” sau în acel „8” anumite competențe nu sunt atinse deloc, iar altele sunt atinse la maximum. De asta, în ceea ce privește evaluarea, cu siguranță că obiectivul ministerul este să îmbunătățească, pe lângă sistemul de notare… sau sistemul de notare să fie însoțit și de rapoarte narative.

Edupedu.ro: Veți avea acum ocazia, odată cu prelucrarea acestor date, pe care nu e clar dacă o să le prelucrați la Ministerul Educației, să vedeți ce se întâmplă și cu predarea. Veți pune problema că profesorul nu-și face treaba dacă observați că pe materiile acestea două, româna și matematica, clase întregi de elevi au o problemă la această evaluare?

Sorin Ion: Nu neapărat. Dacă, de exemplu, constatăm că, să zicem, un anumit item nu a fost făcut de nimeni în țară, aici nu trebuie să mai cauți vinovați la cei care predau, ci poate că e o problemă a curriculumului. Cauza pentru care copiii nu și-au însușit acele competențe poate să fie modul de predare, dar poate să fie de la origini și de la faptul că, poate, acele conținuturi care vizează competențele nu ar trebui să fie acolo. Poate nu sunt la locul lor. Poate nu sunt adaptate cum trebuie nivelului de vârstă și atunci trebuie să reorganizăm programa școlară. S-ar putea să obținem niște concluzii interesante, de asta cred că nu este rău să încercăm așa ceva. Iar acest lucru are cumva legătură și cu ceea ce facem în cele două județe pilot, la Evaluarea națională respectiv la Bacalaureat, despre care ați scris…”

Reamintim că săptămâna trecută, vineri seara, a fost publicat în Monitorul Oficial un ordin de ministru care prevede “la nivelul fiecărui județ/sector al municipiului București, pilotarea evaluării standardizate se va organiza în câte 7 unități de învățământ, incluzând unități de învățământ cu profil pedagogic”. Testarea se va face în „parteneriat” cu o companie privată, Brio, pe platforma pe care aceasta are la vânzare și teste școlare pe bază de abonament, pentru elevi, fără ca Ministerul Educației să încheie transparent un contract sau o procedură de achiziție publică pentru atribuirea la licitație a serviciului oferit.

Vezi aici lista cu cele 329 de școli alese de Ministerul Educației pentru pilotarea testării standardizată până la finalul anului școlar 2021-2022, pentru elevii tuturor claselor, cu excepția anilor terminali.