Raport UNICEF: Elevii români au printre cele mai slabe competențe la matematică și citire din lume, însă își fac prieteni mai ușor decât copiii din alte țări

Copiii români sunt printre elevii cu cele mai mari deficiențe de învățare din lume, dar se pare că își fac prieteni mult mai ușor decât copiiii din restul țărilor incluse în raportul UNICEF „Worlds of Influence. Understanding What Shapes Child Well-being in Rich Countries” (Lumi Influente. Înțelegerea elementelor care modelează bunăstarea copilului în țările bogate), dat publicități astăzi.

Competențele de bază

În medie, 40% dintre copiii din toate statele membre ale OCDE și ale UE nu dețin competențe de bază în ceea ce privește cititul și matematica la vârsta de 15 ani. Copiii din Bulgaria, România și Chile se descurcă cel mai slab. Estonia, Irlanda și Finlanda stau cel mai bine la acest capitol.

Abilitățile sociale

În majoritatea țărilor, cel puțin 1 din 5 copii nu are încredere în abilitățile sale sociale de a-și face noi prieteni. Încrederea cea mai scăzută în această privință se remarcă la copiii din Chile, Japonia și Islanda. În România, 85% dintre copiii cu vârsta de 15 ani au o satisfacție de viață ridicată, țara noastră situându-se pe locul 3, după Olanda și Mexic. De asemenea, 83% dintre copiii cu vârsta de 15 ani din România își fac prieteni cu ușurință, cel mai ridicat procent în rândul țărilor incluse în raport.

Cât de mulțumiți sunt copiii de viața lor

În majoritatea țărilor, mai puțin de patru cincimi dintre copii se declară mulțumiți de propria viață. Turcia înregistrează cea mai mică rată a satisfacției în viață, și anume 53%, fiind urmată de Japonia și Regatul Unit. Copiii care au parte de susținerea familiei în mai mică măsură și cei care sunt victime ale bullying-ului au o sănătate mintală mult mai fragilă. Lituania raportează cea mai ridicată rată a suicidului în rândul adolescenților – una dintre principalele cauze de deces în cazul adolescenților din țările bogate cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani, urmată de Noua Zeelandă și Estonia.

De asemenea, 67% dintre copiii români spun că sunt implicați în luarea deciziilor acasă (cel mai mare procent în rândul țărilor incluse în studiu) și 56% participă la luarea deciziilor la școală.

Obezitatea

În ceea ce privește sănătatea fizică, 25% dintre copiii din România erau supraponderali sau obezi în 2016, România având același procent ca Olanda și Danemarca. Rata de obezitate și rata de supraponderabilitate înregistrate în rândul copiilor au crescut în ultimii ani. La nivelul tuturor țărilor, în jur de 1 din 3 copii este fie obez, fie supraponderal, înregistrându-se o creștere simțitoare a acestor rate și în Europa de Sud. În peste un sfert dintre țările bogate, mortalitatea infantilă depășește în continuare raportul de 1 la 1.000.

95% din copii merg la grădiniță

În medie, 95% dintre copiii de vârstă preșcolară sunt actualmente cuprinși în programe de educație formală, iar numărul tinerilor de 15-19 ani care nu sunt nici angajați, nici cuprinși într-o formă de învățământ sau instruire a scăzut în 30 dintre cele 37 de țări. Totuși, aceste progrese importante riscă să fie anulate din cauza impactului pandemiei de COVID-19, atrag atenția experții UNICEF.

Politicile publice

Țările sunt clasificate și în funcție de politicile lor în domeniul bunăstării copiilor și de alți factori, inclusiv factori referitori la economie, societate și mediu. Norvegia, Islanda și Finlanda ocupă primele locuri în ceea ce privește contextul și politicile favorabile bunăstării copiilor. În medie, țările cheltuie sub 3% din PIB pentru politici dedicate familiilor și copiilor.

Seria acestor rapoarte realizate de către UNICEF – de 20 de ani deja – folosește date naționale comparabile pentru a realiza un clasament al țărilor membre ale UE și ale OCDE în ceea ce privește copiii. Raportul Worlds of Influence: Understanding what shapes child well-being in rich countries [Lumi de influență: înțelegerea factorilor ce determină bunăstarea copiilor în țările bogate] utilizează date de dinaintea declanșării pandemiei de COVID-19 și cuprinde un clasament ce ține cont de sănătatea mintală și fizică a copiilor, precum și de abilitățile academice și sociale ale acestora.

„Multe dintre cele mai bogate țări – care dețin resursele necesare pentru a oferi tuturor o copilărie fericită – nu reușesc să realizeze acest lucru pentru copii. Dacă guvernele nu iau măsuri rapide și decisive pentru a asigura bunăstarea copiilor în cadrul răspunsului lor la pandemie, ne putem aștepta în continuare la creșterea vertiginoasă a sărăciei infantile, la deteriorarea sănătății mintale și fizice și la adâncirea decalajului privind competențele înregistrat în rândul copiilor. Sprijinul acordat familiilor și copiilor pentru a face față pandemiei de COVID-19 este complet inadecvat. Trebuie realizate mai multe demersuri pentru a oferi copiilor o copilărie sigură și fericită – acum”, a declarat Gunilla Olsson, director al UNICEF Innocenti.

Măsurile propuse de UNICEF

În baza raportului și a evoluțiilor recente, UNICEF îndeamnă la luarea următoarelor măsuri
destinate protejării și creșterii bunăstării copiilor:

• Realizarea unor acțiuni decisive pentru a reduce inegalitatea veniturilor și nivelul de
  sărăcie și pentru a asigura accesul tuturor copiilor la resursele de care au nevoie.
• Eliminarea rapidă a decalajului major înregistrat la nivelul serviciilor de sănătate mintală
  în cazul copiilor și al adolescenților.
• Extinderea politicilor adresate familiilor în vederea îmbunătățirii echilibrului dintre viața
  profesională și cea personală, în special a accesului la servicii flexibile de îngrijire timpurie a copilului, de calitate și la prețuri accesibile.
• Intensificarea eforturilor menite să protejeze copiii împotriva unor boli evitabile, inclusiv
  inversarea tendinței recente de reducere a vaccinării împotriva rujeolei.
• Îmbunătățirea politicilor de combatere a COVID-19 ce vin în sprijinul familiilor cu copii și
  asigurarea că bugetele ce susțin bunăstarea copiilor nu sunt deloc afectate de măsurile de austeritate.

Sursa: UNICEF