Declin fără precedent pentru 18.731 de elevi care în clasa a IV-a, la Evaluarea Națională formativă din anul 2015, aveau rezultate bune și reușeau să dea răspunsuri corecte la peste 50% dintre problemele din test (n.r. echivalentul unei medii peste 5). Aceștia nu au reușit să ia o medie peste 5, patru ani mai târziu, la Evaluarea Național de la clasa a VIII-a din 2019, potrivit Raportului privind Rezultatele Evaluării Naționale de la clasa a VI-a pentru Matematică și Științe, publicat de Centrul Național de Evaluare și Examinare din subordinea Ministerului Educației. În schimb, documentul în care autorii fac câteva corelații esențiale între rezultatele obținute de aceiași elevi la mai multe evaluări naționale din parcursul lor școlar arată că un singur elev care rezolva în casa a IV-a sub 30% dintre problemele de la testul național a reușit să ia o medie peste 5 la Evaluarea de la clasa a VIII-a, deci să-și îmbunătățească parcursul.
Degradarea rezultatelor școlare pentru un număr atât de mare de elevi (peste 17% din totalul elevilor pentru care există date atât de la clasa a IV-a, cât și de la clasa a VIII-a, în baza de date a CNEE) arată o problemă foarte mare la nivelul sistemului de învățământ preuniversitar, în special la Gimnaziu. Raportul indică foarte clar unde apare declinul:
„Pentru elevii care la probele de la Evaluarea Națională de clasa a IV-a din 2015 au rezolvat corect peste 50% dintre itemi, dar la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a din 2019 au obținut o medie sub 5 (în această situație au fost 18731 elevi dintre cei 105495 elevi pentru care există înregistrate rezultatele în ambele baze de date), declinul s-a produs între clasele a IV-a și a VI-a și nu a mai fost recuperat până la finalul clasei a VIII-a.”
Specialiștii CNEE semnalează și un posibil următor dezastru care poate fi evitat dacă se iau măsuri. Aceștia indică aceeași corelație dintre datele de la Evaluările Naționale de la casa a IV-a și de clasa a VI-a pentru elevii care acum sunt clasa a VII-a și care ar mai avea timp să recupereze decalajele, dacă școlile realizează măsurile prevăzute de lege pentru asta.
„Graficul dependenței dintre rezultatele înregistrate la Evaluarea Națională de clasa a IV-a din 2015 și cele de la Evaluarea Națională de clasa a VI-a din 2017, care confirmă și el observația anterioară (n.r. legătura dintre rezultatele de la a IV-a și a VIII-a), are aspect identic celui în care este reprezentată corelația dintre procentajul de rezolvare corectă a itemilor de la proba de matematică din cadrul Evaluării Naționale de clasa a IV-a din 2017 și scorul calculat pe baza codurilor alocate răspunsurilor aceluiași elev la proba de Matematică și Științe din cadrul Evaluării Naționale de clasa a VI-a din 2019. Cu alte cuvinte, și pentru generația care a susținut în acest an (n.r. 2019) Evaluarea Națională de clasa a VI-a există un număr semnificativ de elevi pentru care este necesară intervenția pentru recuperarea decalajelor.”
”Această corelație foarte puternică arată că rezultatele obținute la proba de Matematică și Științe de la Evaluarea Națională de clasa a VI-a ar putea fi folosite pentru a identifica, la nivelul școlii, elevii pentru care probabilitatea de a obține un rezultat nesatisfăcător la proba de matematică de la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a este ridicată. Cu alte cuvinte, datele statistice demonstrează că rezultatele de la Evaluarea Națională la finalul clasei a VI-a pot fi folosite „pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor și pentru preorientarea școlară către un anumit tip de liceu.”, așa cum se precizează în art. 74, (4) al Legii Educației Naționale nr. 1/2011. Rămâne în responsabilitatea profesorilor de la clasă și a celorlalți actori educaționali implicați activ și responsabil să stabilească măsurile necesare pentru ca până la finalul clasei a VIII-a să mărească șansele de obținere a unor rezultate mulțumitoare și pentru elevii care la ENVI nu au obținut rezultatele așteptate”, mai arată raportul citat.
Cosmetizarea rezultatelor nu este în interesul elevului
În concluziile raportului, autorii explică rolul acestor corelații. „Dorim ca efectul publicării acestor analize să fie o responsabilizare a tuturor factorilor implicați, direct sau indirect, în procesul educațional, astfel încât rezultatele învățării să fie îmbunătățite, iar testele administrate în cadrul evaluărilor să scoată în evidență această tendință. Trebuie înțeles și
faptul că o „cosmetizare” a rezultatelor obținute la evaluările realizate de către profesorii din școală nu este nici în interesul elevului, nici în interesul procesului de învățământ, împiedicând cunoașterea situației reale și orientarea școlară corectă a elevilor.”
De pe 10 februarie până în prezent nicio autoritate publică interesată din domeniu, fie că vorbim despre Președintele României, Premierul României, ministrul Educației, Președintele CNEE, sau oricine altcineva din aceasta sferă nu a prezentat public concluziile rapoartelor de la Evaluările Naționale, nu a explicat sensul acestora sau a măsurilor ce se impun. Ba mai mult, deși ministerul Educației obișnuiește să preia pe site-ul propriu diverse rapoarte, analize și programe derulate de instituțiile din subordine, până la data publicării acestui articol niciun raport de la Evaluările Naționale 2019 (clasele a II-a, a IV-a, a VI-a) nu a fost publicat pe edu.ro, site-ul oficial al ministerului.
Citiți și:
-
Rezultate Evaluarea Națională clasa a IV-a la Matematică, 2019. Aproape jumătate dintre elevi nu au știut să rezolve problema 8, cu o scădere și o împărțire
-
La ce folosesc Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a și de ce nu sunt folosite de profesori, școli și minister, potrivit lui Mircea Miclea, cel care le-a introdus în Legea Educației
-
Analfabetismul funcțional la clasa a II-a este de peste 40%. Rezultatele Evaluării Naționale 2019 despre care nicio autoritate nu vorbește
Redacția
Raluca Pantazi
Matei Pop
Ștefan Lefter
Diana Ghimiși
3 comments
O temă falsă.
Nu copii au intrat în declin.
Au dat peste unii profesori de matematică de gimnaziu care înșiră teoria pe tablă fără să explice nimic ( așteptând desigur să se facă o coadă mare acasă la meditație)
Încărcarea programei de matematică cu cerințe de liceu, teoretizarea excesivă și ,,dreptul suveran al matematicii ” de a fi disciplină obligatorie de Evaluare Națională au condus aici.
Problema e ca subiectele de la evaluare au fost derizorii. Niciun criteriu de departajare. Dar problema mai profunda este ca scoala nu tine pasul cu realitățile actuale. Chestiune pe care elevii au inteles o perfect. Ei ignora aceasta evaluare, pentru ca este desprinsa de realitate, e un joc la care nu iau parte. Sa promovezi excesiv umanismul e ca și cum te ai întoarce cu o suta de ani i n urma. În lume se pune accentul pe cercetare, pe inovație, pe științele exacte, iar scoala românească susține niște programe care nu mai au aplicabilitate.
Dar de cei buni la matematica si care intra la licee gen sava sau vianu si sunt badjocoriti de niste jeguri de asa zisi profesori care le dau si note mici in schimb analfabetilor din multele licee de duzina le dau 10 in general nu pe degeaba , de asta ce parere aveti ?**??