România ar putea pierde 40% din populație, în special cea activă, în scenariul în care migrația intra-UE s-ar dubla. Asta arată cel mai recent raport al Comisiei Europene. Analiza privind scenariile demografice explică faptul că în România efectul unui asemenea exod al creierelor, al oamenilor calificați și educați, ar avea un impact demografic direct. Dacă scenariul s-ar adeveri, în diaspora ar ajunge o populație cu origini românești mai mare decât în țara de origine.
În ultimii 25 de ani, cele mai mari pierderi demografice din cauza migrației au avut loc în țările din Estul Europei.
În cazul în care migrația din ultimii ani persistă (circa 200.000 de emigranți pe an), populația din România s-ar reduce de la 19,9 milioane în 2015 până la 13,8 milioane până în 2060 (un declin de 30% al populației), arată raportul Comisiei Europene (CE).
În cazul unei dublări a migrației din România spre alte țări din UE, România ar putea pierde aproximativ 40% din populație până în 2060, asta înseamnă circa 7,8 milioane de cetățeni, potrivit analizei. Este cea mai mare pierdere vehiculată într-un raport oficial până acum. Practic, în România ar rămâne sub 12 milioane de locuitori.
Proiecția populației României, făcută de Eurostat, arată că pe 1 ianuarie 2020, adică anul viitor, România va ajunge la 19 milioane de locuitori și e posibil să scadă sub 19 milioane de locuitori până la finalul anului. În anul 2080, în scenariul de bază luat în calcul de Eurostat, populația va ajunge la 14,5 milioane de locuitori. În scenariul în care migrația va fi una ridicată, populația ar urma să ajungă la 14 milioane de locuitori în 2080.
”Statisticile din 2015 indică faptul că aproape 5 milioane de români lucrează în străinătate, potrivit unui studiu publicat în Revista Română de Statistică.
“Dintre aceștia 68% trimit bani familiilor lor. Principalele țări de destinație ale românilor sunt: Italia, cu peste 1 milion de migranți români, Spania cu peste 650 mii migranți români și Germania cu 590 mii migranți români. În 2014, remitențele în România au reprezentat 1,7% din PIB”, mai arată studiul citat.
Cum afectează asta România
Majoritatea migranților sunt adulți tineri, activi, majoritatea cu studii sau calificări, iar efectul direct al emigrării lor este pierderea populaţiei active în primul rând. Asta înseamnă mai multe efecte indirecte, printre care reducerea numărului de familii noi, deoarece numărul de potențiali părinți este mai mic, potrivit sursei citate.
Aproape jumătate, 47% dintre tinerii cu vârste între 16 și 35 de ani spun că ”da”, și-ar dori să emigreze. Asta suține sociologul Dumitru Sandu, profesor la Facultatea de Sociologie a Universității din București. Acesta a citat datele unui sondaj internațional făcut pe 30 de mii de tineri din nouă țări ale Uniunii Europene: Germania, Suedia, Marea Britanie, Irlanda, Slovacia, Letonia, Italia, Spania și România. În țara noastră, potrivit lui Dumitru Sandu, ar fi participat 2.000 de persoane la acest sondaj.
Cu cât sunt mai educați, cu atât e mai mare predispoziția oamenilor spre migraţie pentru a câștiga mai bine de pe urma calificării lor.
Concluzia apare într-un studiu UNESCO. Preferințele și aspirațiile oamenilor, ca rezultat al educației, îi fac pe oameni să părăsească zonele rurale sau slab dezvoltate și să migreze în căutarea câștigurilor potențiale mai mari. După ce au analizat 53 de state, specialiștii au ajuns la concluzia că probabilitatea migrației s-a dublat printre cei cu studii primare, s-a triplat în rândul celor cu educație secundară (liceu și gimnaziu) și s-a mărit de patru ori printre cei cu studii superioare comparativ cu cei fără educație.
Peste 6.500 de profesori de liceu și gimnaziu, învățători și educatori au emigrat din România
Aceştia și-au cerut recunoașterea profesiei în țările Uniunii Europene, potrivit Bazei de date a profesiilor reglementate a Comisiei Europene. Cadrele didactice sunt astfel pe locul al treilea în topul migrației specialiștilor, după cele 18.597 de asistente medicale și cei 12.103 medici înregistrați în statisticile oficiale.
Cât de educată va fi forţa de muncă din Europa în 2060
Dacă s-ar menţine actualele condiţii din piaţa forţei de muncă şi tendinţele ar rămâne constante, specialiştii susţin că dimensiunea totală a forței de muncă se va modifica de la 245,8 milioane la 214,1 milioane
în următoarele patru decenii. Această scădere se datorează numai faptului că vor exista mai puțini lucrători cu studii elementare (învățământ primar) și medii (secundar superior și inferior).
Scăderea prognozată a forței de muncă provine de la populația cu niveluri scăzute de educaţie (de la 50,7 la 14,0 milioane) și studii medii (de la 108,2 la 74,2 milioane).
În același timp va creşte numărul lucrătorilor care au o educație post-liceală (cum ar fi formarea tehnică), dar şi a celor cu diplomă de licența, diploma de masterat sau doctorat. În mod semnificativ, aceste grupuri de oameni din ce în ce mai educaţi şi mai calificaţi se așteaptă să crească cu 45%, în următorii 40 de ani, notează raportul.
Redacția
Ioana Nicolescu
Adriana Vișean