Derapaj la vârful Guvernului. Vicepremierul Raluca Turcan susţine că “bugetul total pentru Educație”, cu sumele defalcate din impozitul pe venit și TVA, cu programele cu fonduri europene și cu sumele alocate autorităţilor locale, plus bugetul ministerului ar ajunge la un total de 3,8% din Produsul Intern Brut. Oficialul spune că acesta este mai mare decât execuţia pe 2019 a bugetului Ministerului Educaţiei, care a fost “sub 2%”, potrivit declarației vicepremierului Raluca Turcan de la Realitatea TV, declaraţie reluată apoi pe pagina personală de Facebook. Premierul Ludovic Orban a declarat la rândul său: “contabilitatea alocărilor este specialitatea altora. În ceea ce mă priveşte pe mine, eu vă spun că, pentru noi, educaţia reprezintă cu adevărat o prioritate, nu trebuie să ne uităm numai la banii care sunt în bugetul ordonatorului principal de credit, numit Ministerul Educației”, enumerând apoi programele sau sursele de finanţare.
Afirmația vine după ce Edupedu.ro a arărtat că suma alocată în bugetul Ministerului Educaţiei de către ministerul Finanțelor în proiectul de buget pentru anul 2020 la capitolul cheltuieli de la bugetul de stat pentru Ministerul Educației și Cercetării este de 2,7% din PIB, cea mai mică din istoria recentă.
Vicepremierul Raluca Turcan susține că domeniul Educației va fi finanțat din mai multe surse în 2020.
„Am văzut în spațiul public o oarecare zarvă că se reduce bugetul Educației, că se reduce bugetul Sănătății. Și aici aș dori să aduc o clarificare.
Bugetul pentru domeniul Educație are mai multe surse de finanțare. Ai bugetul efectiv al ministerului Educației, ai transferurile către unitățile administrației publice locale, sumele defalcate din TVA, de asemenea ai resursele proprii ale administrației publice locale, care pot să investească în infrastructura de Sănătate și ai fondurile europene. Ei, în construcția bugetară de anul viitor am dorit așa: ca orice cifră pe care o băgăm în bugetul ministerului Educației, al ministerului Sănătății să reflecte o realitate, nu cum s-a întâmplat în bugetul de anul trecut, când erau 400 de milioane, dacă vă amintiți, pe care noi i-am scos la rectificarea bugetară și care erau doar cifre pe hârtie, nu aveau în spate niciun proiect, nu reflectau absolut nimic, dar voiau să sune bine la bugetul alocat ministerului Educației.
Și în privința bugetului ministerului Educației – vă dau un exemplu, că am calculat foarte exact, astfel încât oamenii să cunoască – sumele defalcate din impozitul pe venit, care vor fi transferat către administrațiile locale vor fi cu aproape 4,5 miliarde de lei mai mari. Sumele din TVA vor fi cu 2,76 miliarde de lei…
Mai mult, pentru anul viitor avem fonduri din POR, POCU pentru Ministerul Educației, adică bani europeni pentru infrastructură școlară, pentru plata personalului implicați în activități școlare de câteva sute de milioane de euro. Și în total să știți că bugetul Ministerului Educației… deci total pentru Educație, da, bugetul pentru Educație depășește 3,8% din PIB.
E un lucru pe care aș vrea să îl reținem pentru că nu vreau să intoxicăm lumea că nu ne pasă de Educație, nu ne pasă de Sănătate. Mergem pur și simplu pe proiecte realizabile”, a declarat la Realitatea TV vicepremierul Raluca Turcan.
- 2,7% din PIB înseamnă că alocarea de la bugetul de stat pentru Ministerul Educației și Cercetării pentru anul 2020 ar fi de 30,5 miliarde de lei, mai mică decât alocarea pentru Ministerul Educației (n.r. fără Cercetare) de anul acesta cu 292 milioane de lei.
- 3,8% din PIB înseamnă un total de 39,5 miliarde lei, bani care nu există în bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.
Pe pagina de Facebook, Raluca Turcan a enumerat din nou toate aceste “surse de finanţare a sistemului de educaţie”, concluzionând: “față de anul 2019, când execuția bugetară pentru educație a fost de sub 2,8% din PIB, proiectul de buget pentru anul 2020 propune o creștere a finanțării pentru educație mai mare cu cel puțin 1% din PIB. Putem miza real pe 3,8% din PIB pentru educație”.
Turcan compară astfel totalitatea surselor de finanţare cu execuţia bugetului ministerului Educaţiei pentru anul 2019.
Declarațiile vin în contextul în care Edupedu.ro a scris că Educația și Cercetarea primesc împreună 2,7% din PIB în proiectul Bugetului 2020, adică cea mai mică alocare din istoria recentă pentru acest domeniu, la 3 săptămâni după ce profesorul Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale și la o lună și jumătate de la prima ședință de guvern a Cabinetului Orban, desfășurată cu liderul de la Cotroceni la prezidiu. Cea mai mică alocare bugetară vine, paradoxal, într-un Guvern instalat și chemat frecvent la Cotroceni de președintele Klaus Iohannis, al cărui principal proiect anunțat în cele două mandate a fost “România educată”.
În același timp, în urmă cu două săptămâni, pe 4 decembrie, vicepremierul Raluca Turcan vorbea de 5% din PIB alocarea pentru Educație.
“În condiţiile dificile pe care trebuie să le acoperim cu bugetul de stat pe anul 2020, încercăm ca tot ceea ce înseamnă bani direcţionat spre educaţie, cumulat, să fie minim 5% din PIB. (…) Aşadar, buget de stat cu fondurile europene să aloce educaţiei minim 5% din PIB”, a anunțat vicepremierul.
Anul acesta în luna februarie, după adoptarea în Parlament a bugetului pentru 2019, comunicarea publică făcută de fostul guvern PSD pe acest subiect, al alocării banilor pentru Educație, a avut o abordare asemănătoare. În comunicatul oficial de pe pagina Ministerului Educației apare următoarea frază „Prin bugetul alocat învățământului, pentru anul 2019, au fost prevăzute credite bugetare în cuantum de 39.394,2 milioane lei”. După care sunt enumerate inclusiv programele cu fonduri europene și cele prin PNDL, de la Ministerul Dezvoltării, plus transferurile către administraţiile locale sau programele sociale.
Aceleaşi argumente legate de finanţarea din mai multe surse le-a avut ieri şi premierul Ludovic Orban, întrebat de ce a alocat doar 2,7% din PIB Educației.
”Contabilitatea alocărilor este specialitatea altora. În ceea ce mă priveşte pe mine, eu vă spun că, pentru noi, educaţia reprezintă cu adevărat o prioritate, nu trebuie să ne uităm numai la banii care sunt în bugetul ordonatorului principal de credit, numit Ministerul Educației, trebuie să ne uităm la aplecarea noastră și obiectivul nostru de a atrage resurse pe fonduri europene. De asemenea, trebuie să ne uităm la alocările către autoritățile locale, care, de asemenea, alocă resurse din bugetele locale, pe care, după cum puteți vedea în Legea bugetului de stat, le-am redus la 50% obligația de a plăti cheltuielile sociale, tocmai pentru a le crea un spațiu bugetar pentru a investi și în educație. De asemenea, avem obiectivul de a finanța programe importante pe educație, cum e Programul “Masă diversificată în școală”, Programul “Școala după școală”, din fonduri europene, și deja am şi demarat discuțiile pe tema asta.
De asemenea, cred că este necesar un aflux de susţinere din zona capitalului privat în zona educației, mai ales în zona învățământului tehnic și profesional, iar nu în ultimul rând și în zona universităților. Cred că poate crește partea de venituri proprii din zona universitară, atât prin implicarea în proiecte care să obțină finanțare europeană, cât și prin dezvoltarea cercetării, prin câștigarea de proiecte de cercetare care să poată să completeze resursele financiare pentru susţinerea educaţiei.
Gândiţi-vă că anul viitor, pe 2020, în condițiile în care am preluat un buget făcut harcea parcea de PSD, cu o mulțime de cheltuielile provocate, fără a exista veniturile necesare, am construit un buget care stă în picioare, un buget care are un deficit sub deficitul pe care l-a provocat PSD în anul 2019 şi un buget care a trebuit să facă faţă unor cheltuieli generate de legi în vigoare; Legea salarizării, de exemplu, care prevede creşterea cu încă 25% din creşterea totală prevăzută, diferenţa dintre salariul din 2022 faţă de salariul din 2018. Gândiţi-vă că avem un buget care trebuie să facă faţă creşterii pensiilor prevăzută în Legea pensiilor, care înseamnă un plus de 16 miliarde de lei cheltuieli la bugetul de stat. Gândiţi-vă că a trebuit să construim un buget în care să susținem alocările pentru investiții, mai ales pentru investițiile de infrastructură, fundamentale pentru dezvoltarea economică a României și pentru asigurarea unui transport civilizat în România. Or, în aceste constrângeri, care sunt provocate de resursele limitate pe care le avem, de multele cheltuieli provocate de legile adoptate anterior de guvernările PSD, eu cred că alocările pe care le-am făcut sunt alocările posibile și care ne vor permite să susținem educația și, mai ales, să asigurăm aplicarea programului nostru de guvernare. Nu în ultimul rând, cu siguranță, dacă reușim să executăm bine bugetul până la rectificarea bugetară, pe lângă investiții, educația va fi prioritară în alocarea de resurse suplimentare”.
FOTO: gov.ro
Redacția
Alexa Stănescu
Mihai Peticilă
Ioana Nicolescu
Diana Ghimiși