Generația actuală a elevilor de clasa a XII-a nu a avut programă școlară actualizată sau manuale, iar „profesorii au folosit tot felul de auxiliare dar s-a mers pe nisipuri mișcătoare”, spune Raluca Răducanu, director adjunct al Liceului Teoretic Jean Monnet, în emisiunea Info Edu, din 13 aprilie. Ea a explicat să acesta ar fi unul dintre motivele rezultatelor de la simularea de la Bac 2025, despre care spune directoarea adjunctă, că „la nivelul unității școlare, pentru fiecare elev în parte este important ce a făcut, ce mai are de făcut și pentru profesorii de la clasă”.
- Edupedu.ro a scris despre generația „experiment” 2012-2025 – primii elevi care au făcut clasa pregătitoare. La gimnaziu nu au avut în niciun an manuale la timp și nici profesori formați
- La simulare Bac 2025, unul din trei elevi de clasa a XII-a nu a luat nota 5 la limba română. Cei mai mulți elevi cu note sub 5 – la disciplina obligatorie a profilului, Istorie sau Matematică: 36%
Generația actuală a elevilor de clasa a XII-a nu a avut programă școlară actualizată sau manuale, iar „profesorii au folosit tot felul de auxiliare dar s-a mers pe nisipuri mișcătoare”, spune Raluca Răducanu, director adjunct al Liceului Teoretic Jean Monnet, în emisiunea Info Edu.
„Gândiți-vă puțin la faptul că aceasta este generația care de 4 ani de liceu este fără programă școlară actualizată și fără manuale. Și atunci, fiecare profesor s-a străduit în felul dumnealui să acopere acest gol, să zicem. Au fost edituri care au scos tot felul de auxiliare. Le-am folosit, dar s-a mers cumva pe nisipuri mișcătoare. În condițiile în care pregătim un examen de bacalaureat pe un șablon care nu s-a schimbat, a rămas la fel. Sunt lucruri care au contat, zic eu, în tot acest sistem”.
Directoarea adjunctă a Liceului Teoretic Jean Monnet spune că nu poate compara rezultatele cu cele din anii trecuți pentru că sunt mai mulți factori ce trebuie luați în calcul, și a subliniat că rezultatele la nivel de țară nu sunt neapărat relevante pentru elev. „La nivelul unității școlare, pentru fiecare elev în parte este important ce a făcut, ce mai are de făcut și pentru profesorii de la clasă“, spune directoarea adjunctă.
„Nu mi se pare relevantă o comparație cu rezultatele din anii trecuți. Sunt anumite circumstanțe care diferă și dacă doriți, o să discutăm și despre asta. Dar pot să fac o comparație între ceea ce se întâmplă la simularea de la Evaluarea Națională, unde rezultatele în ansamblu sunt bune, față de rezultatele de la simularea de la Bacalaureat, unde sunt mai slabe. Luat în ansamblu pe unitatea școlară și aș adăuga la ceea ce ați spus dumneavoastră, factorul părinte, rolul părintelui în pregătirea elevilor, în sensul în care la clasa a VIII-a elevii sunt mai bine controlați de către părinți, urmăriți din spate de către aceștia, pe când la clasa a XII-a lucrul acesta se întâmplă din ce în ce mai puțin.
Cei de la clasa a XII-a spun că știu ei mai bine ce au de făcut. Se gândesc că pot obține un rezultat de trecere. Nu este neapărat condiționată admiterea la facultate, adică sunt foarte multe aspecte. Luat în ansamblu, se poate stabili ceva, se poate ajunge la o concluzie. Însă pentru fiecare elev în parte rezultatul lui contează, adică barometru, indicatorul acesta pe unitatea școlară nu este neapărat cel mai relevant sau cel mai important, poate să fie din punctul de vedere al statisticienilor, să zicem, sau la nivelul ministerului, inspectoratului, dar la nivelul unității școlare, pentru fiecare elev în parte este important ce a făcut, ce mai are de făcut și pentru profesorii de la clasă“, a spus Raluca Răducanu, director adjunct al Liceului Teoretic Jean Monnet.
Informații de context
Rezultatele din acest an de la simularea examenului de Bac 2025 arată că unul din trei elevi de clasa a XII-a nu a luat nota 5 la limba română. Cei mai mulți elevi cu note sub 5 – la disciplina obligatorie a profilului, Istorie sau Matematică: 36%.
Lucrările scrise ale elevilor care au susținut simularea probelor scrise din cadrul examenului de bacalaureat se află în unitățile de învățământ în care elevii au susținut probele scrise.
Rezultatele vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ prin discuții cu elevii, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri adecvate fiecărei situații în parte, scopul fiind îmbunătățirea performanțelor școlare”.
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a spus că va verifica dacă „fiecare școală folosește în analiza internă datele pe care le are și vreau să văd cum ajunge personalizat la copii”.
Ministerul Educației a anunțat că va face publice privind gradul de reușită pe fiecare item, pe tipuri de probă, la nivel național, săptămâna trecută, când au fost publicate rezultatele la nivel național, însă deocamdată acest lucru nu s-a întâmplat.
Edupedu.ro a scris despre generația „experiment” 2012-2025 – primii elevi care au făcut clasa pregătitoare și care acum dau examenul de Bac.La gimnaziu nu au avut în niciun an manuale la timp și nici profesori formați. Liceul i-a primit fără curriculum nou, cu manuale și programe dinainte de nașterea lor, din cauza politicienilor care au amânat reforma curriculară.
Nu au avut manuale la timp, au experimentat manualele unice în clasa a VI-a, nu au avut profesori abilitați curricular să le predea conform curriculumului de gimnaziu nou, iar evaluarea de la clasa a VIII-a a fost, ca în anii 2000, tot la două discipline, nu transdisciplinară și pe competențe, așa cum prevedea legea 1/2011 în varianta ei inițială. Evident, scuza politicienilor care s-au împotrivit reformei a fost că predarea se face mono-disciplinar.
În plus, datele oficiale arată pierderi constante de elevi de la un an la altul. Ajunși la liceu, manualele după care au învățat erau din anii 2000 și ele, înaintea nașterii acestor elevi, predarea s-a făcut pe conținuturi, nu pe competențe, iar reglajele între gimnaziu și materia de liceu au fost făcute prin „repere curriculare” – niște ghiduri făcute an de an de profesori pentru colegii lor, ca să reușească unele corelații.
Este vorba de cea mai mică generație de elevi ca număr de înscriși la școală, cu un parcurs școlar marcat de abandon, stagnare curriculară și lipsa de coerență a reformelor educaționale. Deși au început școala cu un curriculum nou, centrat pe competențe, acești elevi nu au beneficiat de continuitate în liceu, din cauza blocării reformei planurilor-cadru de către politicienii care au pus liniștea funcției mai presus de elevi. [Sursa]
4 comments
Iar vb.ce nu trebuie.
Unii dintre voi ,habar nu aveți pe ce lume trăiți.
Semnați statul de plata.
Elevii sunt needucați din cauza voastră.
Acești elevi n-ai învățat și n-au citit cat trebuia. Sunt 13 scriitori de parcurs, manualele și auxiliarele conteaza mai puțin. Inteligenta artificiala nu-i pot ajuta la un examen. Iar subiectele de bac sunt ridicol de simple și de standardizate. Poți lua nota 6 cu ochii închiși. Totul e sa vrei sa citești și să înțelegi un text de dificultate submedie
Aceste aixiliare după care au lucrat elevii nu au fost aprobate de ministerul învățământului? Acest sistem este condus de oameni incompetenți care normal, vor lângă ei oameni și mai incompetenți. Majoritatea directorilor de scoli sunt profesori de religie si de sport, adică cei care nu au niciu stres cu copiii la școală. On inspectorate de asemenea este plin de profesori de sport si religie.
Noi ar fi bine să învățăm să ne susținem, nu tot să ne disculpa, de parcă am fi singurii vinovati pentru regresul rezultatelor la învățătură.
Sindicatele nu ne susțin când suntem acuzați pe nedrept.
Noi ne cerem scuze și căutăm scuze, de parcă doar de noi depinde educația.
Uitați că părinții, de ani buni și cu susținerea presei mari din țară, spun că be dau copiii pe mana să îi educam. Noi îi învățăm, în sensul că le oferim cunostinte și modalități de a opera cu aceste cunostinte. Dar educația se face acasă. Acolo elevul se obișnuiește să învețe ce i s-a dat. Fără învățarea de acasă, ce facem noi își pierde valoarea. Elevul uita ce i se spune, dacă nu învață și nu lucrează cu acele informații și cunoștințe.
Părinții ar trebui implicați mai concret în actul educației. Ar trebui să fie clar rolul și responsabilitatile lor în relația cu scoala.
Pentru greselile părinților, ne turnam noi cenusa in cap. Nu mi se pare corect.