„Pandemia a revelat probleme semnificative în România, dar și în majoritatea statelor UE în privința echității și a accesului la educație, fie că acestea sunt legate de contextul economic social, de faptul că au dizabilități, că sunt roma sau nu au acces la echipamente digitale pentru a învăța”, a declarat marți, 5 martie 2024, Raluca Painter, Head of Unit la DG Reform.
„Competențele digitale sunt cele care vor influența în mod major accesul la piața de muncă, la o carieră și posibilitatea de a participa în societate. Ceea ce vedem este că o serie de state, deja din timpul pandemiei, au venit din ce în ce mai mult la DG Reform pentru a lucra pe domenii specifice, în special prin două aspecte: competențele digitale pentru copii, dar extrem de important – formarea profesională si competențele digitale ale personalului didactic”, a atras atenția Raluca Painter.
Declarațiile au fost făcute la evenimentul la care Direcția Generală pentru Sprijinirea Reformelor Structurale (DG REFORM) a Comisiei Europene, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Ministerul Educației au anunțat închiderea proiectului „Consolidarea guvernanței învățământului preuniversitar din România”, finanțat prin Instrumentul de Sprijin Tehnic (IST) al Comisiei Europene.
Presa nu a fost invitată la această conferință, ci doar îndreptată, cu foarte puțin timp înainte, să urmărească o transmisie pe Facebook. Reporterilor Edupedu.ro care au venit să asiste fizic, dat fiind interesul public ridicat în legătură cu acest subiect, persoane implicate în organizare le-au transmis inițial că nu este permis accesul presei. La întrebările reporterilor cu privire la identitatea celor care au impus această interdicție, persoanele respective au revenit asupra deciziei și au hotărât să permită prezența jurnaliștilor la conferința organizată de Direcția Generală pentru Sprijinirea Reformelor Structurale (DG REFORM) a Comisiei Europene, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Ministerul Educației.
Raluca Painter, Head of Unit la DG Reform, cele mai importante declarații:
- Pandemia a revelat probleme semnificative în România, dar și în majoritatea statelor UE în privința echității și a accesului la educație, fie că acestea sunt legate de contextul economic social, de faptul că au dizabilități, că sunt roma sau nu au acces la echipamente digitale pentru a învăța. Am văzut cu toții rezultatele PISA care reprezintă o mare sursă de discuții și de întrebări la nivelul tuturor statelor Uniunii, pentru că ceea ce s-a văzut este că aceste rezultate ale OCDE subliniază că e nevoie de o implicare majoră pentru ridicarea competențelor de bază ale elevilor și adolescenților testați. Rezultatele la matematică, la citire, la științe în mai mică măsură sunt foarte clare.
- Competențele digitale sunt cele care vor influența în mod major accesul la piața de muncă, la o carieră și posibilitatea de a participa în societate. Ceea ce vedem e că o serie de state, deja din timpul pandemiei, au venit din ce în ce mai mult la DG Reform pentru a lucra pe domenii specifice, în special prin două aspecte: competențele digitale pentru copii, dar extrem de important – formarea profesională și competențele digitale ale personalului didactic.
- Când ne uităm la corpul didactic, în Italia de exemplu o treime din profesori se vor pensiona în urmatorii 5 ani. În Italia avem un proiect prin care să îi ajutam să aibă o strategie pentru a recruta 70.000 de profesori. E nevoie de o strategie cu privire la cum să formeze în mod accelerat sau prin metodologii mai inovative tot personalul didactic.
- Tot ce ține de accesul echitabil la educație și de a da o șansă tuturor copiilor la învățare, având în vedere tot ce ne-a arătat pandemia. Avem proiecte începând de la Portugalia, Spania, Italia, Grecia, proiecte unde să dăm recomandări prin modul tripartit în care DG Reform lucrează, adica Comisia Europeană, DG Reform, Ministerul Educației și organizația internațională care oferă expertiza tehnică. Modul în care operăm în DG Reform este acesta tripartit. Ce ne dorim sunt schimbări pe termen lung, iar recomandările să pornească de la specificitățile naționale.
- Este nevoie de o implicare majoră a profesorilor, a autoritatilor, a familiilor. De multe ori avem proiecte de 1 an jumătate, formulare de recomandari, după care Ministerul ne cere ajutor pentru implementarea unor recomandări specifice. Cum ar fi pentru schimbarea curriculumului.
- Am avut un proiect cu Belgia de identificare de masuri pentru reducerea abandonului profesorului din aceasta meserie. In primii 5 ani de activitate, 27% dintre profesori voiau sa abandoneze profesia. Ne-am uitat la bune practici, am facut diverse consultari sa vedem initiative care dadeau rezultate si au fost realizate niste planuri concrete de mentorat, de formare profesionala pentru ca poate parea paradoxal, asociatiile de profesori cand au fost consultate evident pe langa salarizare spuneau ca e vorba de consolidarea reoutatiei, a statutului in societate, posibilitatea de avea formare profesionala.
- Este cel mai nou serviciu al Comisiei Europene, DG Reform, creat înainte de pandemie. Statele vin la noi, ne cer asistența și noi decidem, în funcție de proiect, să susținem proiectele sau nu. Important, odată ce decidem să intervenim, este că nu există niciun cost pentru statul membru. Comisia Europeană plătește experții care sunt partenerul de implementare, cum a fost cazul OCDE în acest proiect. În viitor vom avea un proiect pe curriculum școlar.