Raluca Ivănuș, directoarea Colegiului Național „George Coșbuc” din Capitală: La Fizică am avut 6 ore vacante la începutul anului școlar pe care le-a ocupat o tânără suplinitoare care, după primul modul, a renunțat. Nu găsesc la acest moment un om care să ocupe acele ore

Raluca Ivănuș, directoarea Colegiului Național George Coșbuc din Capitală, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre lipsa de profesori de fizică: „Am avut, dau exemplu concret, 6 ore vacante la începutul anului școlar pe care le-a ocupat o tânără suplinitoare care, după primul modul, a renunțat, spunându-mi că ea nu e pregătită să facă fața învățământului.”

• Titularizarea este examenul de angajare pe o perioadă nedeterminată într-o școală. Pentru a se titulariza, profesorii trebuie să obțină minimum nota 7 atât la examenul scris, cât și la inspecția la clasă în profilul postului. Pentru a deveni suplinitor – deci pentru angajarea pe perioadă determinată – candidații trebuie să obțină minimum nota 5 atât la proba scrisă, cât și la inspecție.

„Chiar ne confruntăm de ceva ani cu lipsă de resursă umană la fizică, de exemplu. Aici chiar devine cronică această lipsă. Am avut, dau exemplu concret, 6 ore vacante la începutul anului școlar pe care le-a ocupat o tânără suplinitoare care, după primul modul, a renunțat, spunându-mi că ea nu e pregătită să facă fața învățământului.

Și a trebuit din nou să dau acele ore vacante la inspectorat. Și acum nu găsesc la acest moment un om care să ocupe acele ore sau să le ocupe și să și rămână, pentru că procedura nu e chiar așa de simplă. Acum, în timpul anului, trebuie organizat un concurs, respectiv testare, la nivel de unitate de învățământ, și o ocupă acest concurs sau testare iarăși din timp”, a spus directoarea.

Moderatoare: Cine le predă copiilor?

Raluca Ivănuș: „La acest moment am găsit soluții de avarie în catedră. Dar nu, nu se poate la nesfârșit. Deci, fizica este la mine cel puțin pe primul loc în top, ca să zic așa, și cred că și la informatică urmează așa un pic, și la matematică. Văd un oarecare dezinteres al colegilor tineri, de altfel, de a veni în sistem și de a rămâne în sistem, chiar dacă ei cochetează la un moment dat cu a fi profesori. Și am avut și acest acest caz. O tânără profesoară de matematică, de altfel, extrem de bine pregătită, a renunțat. Mi-a spus că ea nu crede că poate avea un viitor în învățământ și s-a retras din învățământ. A ales o altă cale. Sigur că ne bucurăm, pe de altă parte, că e și reversul medaliei. Vin și colegi care nu au mai predat, care au făcut altceva până la această vârstă. (…)”

Studenții din anul I de la Facultatea de Matematică și Informatică (FMI) a Universității din București (UB) au fost îndemnați de secretarul de stat din ministerul Educației Sorin Ion să devină profesori, după ce termină studiile în 2027. Sorin Ion le-a transmis la festivitatea de luni de deschidere a anului universitar 2024-2025 „să încercați să veniți pe acest drum, pentru că nu veți regreta”.

Florian Lixandru, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat că la 1 septembrie 2024 era un deficit de aproape 1.000 de posturi pe fizică, la nivel național, dar a fost acoperit și că profesorii se plâng de faptul că subiectele de la titularizare sunt foarte dificile, într-o intervenție la DC News, pe 16 septembrie.

România înregistrează deficit de profesori calificați la matematică, științe, educație fizică, arte și alte materii, potrivit celui mai nou raport anual Education at a Glance, dat publicității de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Informații de context

În județul Alba, doi candidați au susținut concursul național de Titularizare 2024 la disciplina Fizică. Notele obținute de aceștia sunt 3.95 și 4.10, conform rezultatelor inițiale publicate de Ministerul Educației. 

Tot în județul Alba, un singur candidat s-a înscris la Titularizare 2023 pentru a preda Fizica și a luat sub nota 3, conform rezultatelor finale ale concursului național. Situația a fost semnalată de către inspectorul școlar general, Cornel Sandu, după cum scrie alba24.ro.

Profesoara Delia Davidescu a vorbit, la TVR Info, despre fizica predată în școală și a adus în atenție și lipsa profesorilor de fizică, deoarece tinerii „nu mai sunt deloc tentați să se angajeze în învățământ”:

„Avem o mare problemă, marea majoritate a profesorilor de fizică, din zona gimnaziu, liceu, sunt aproape de pensie sau chiar pensionari. Cei cei care termină acum facultatea nu sunt deloc tentați să se angajeze în învățământ. Mai degrabă, se gândesc spre o parte de cercetare, pe niște granturi, pe niște proiecte și, ori de câte ori li se oferă această posibilitate, spun că nu prea sunt interesați”, a spus cadrul didactic.

Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, a declarat, la o dezbatere organizată de Edupedu.ro și World Vision România, că vin foarte puțini profesori de fizică noi în sistem:

• „E un gust amar la mulți profesori de fizică. Ne spun ca în multe județe, de exemplu, în ultimii 10 ani, au venit 1, 2 profesori noi într-un județ. Au venit la examenul de titularizare 1, 2 profesori în 5 ani, procentul e de sub 10% profesori sub 40 de ani. Este o problemă. Abilitățile pe care și le dezvoltă cei care știu fizică, chimie, cei care fac politehnică sunt foarte căutate de către industriile producătoare. Se oferă salarii foarte bune.”

La începutul lunii septembrie 2023, inspectorul școlar general al IȘJ Brașov, Ovidiu Tripșa, a declarat pentru Radio România Brașov FM că „e un trend național să avem un deficit de profesori de fizică, chimie, biologie.”

La începutul anului 2023, Măriuca Talpeș, fondatoarea Merito, spunea într-o emisiune la TVR că, în 10 ani, 60.000 de profesori se vor pensiona:

„Trebuie să ne gândim un pic cum intră domnii profesori în sistem, cum ies prin pensionare. Care este mișcarea, dacă vreți, a acestor domni profesori care intră, respectiv ies la o anumită vârstă, 62-65 de ani. Putem, uitându-ne la graficele Eurostat de care ați amintit, să spunem într-adevăr că peste 10 ani aproape 50%, nu chiar 50%, într-adevăr, din profesorii pe care îi avem astăzi la catedră vor ieși la pensie. Sigur că vor fi alți 60.000, în fiecare an 6.000 de tineri profesori care intră în sistem. Întrebarea este dacă acești domni profesori care au intrat după 1989 sunt în marea lor majoritate profesori care au intrat vocațional? Au intrat cu pasiune sau o parte dintre ei au făcut o alegere contextuală?

Din păcate, o strategie greșită a statului român, de a oferi un salariu de debut foarte mic i-a făcut pe mulți să nu aleagă, deși ar fi avut poate pasiune și dorință de a intra în sistem, acest salariu de sub 100 de dolari, mulți ani de zile i-a făcut să nu aleagă în niciun caz această meserie – ne-a adus în sistem profesori nu neapărat care își doreau să intre”, a precizat aceasta.

În august 2021, inspectorul școlar Daiana Bălan (ISJ Bistrița-Năsăud) spunea pentru Centrul de Evaluare și Analize Educaționale că sunt județe din țară în care, în ultimii 10 ani, niciun nou profesor nu a ajuns la catedră să predea fizica:

• „Eu sunt inspector de fizică, cu atribuții pe biologie și vă pot spune că la fizică nu a intrat niciun absolvent în ultimii 10 ani. Am avut absolvenți de clasa a XII-a care au dat Bacul la fizică și au obținut nota 10, dar au spus clar că nu vor veni în învățământ și se vor orienta probabil către cercetare. Media de vârstă a profesorilor de fizică este de 40 spre 50, iar acum cu pandemia s-au pensionat mulți colegi, care ar mai fi rămas în sistem”, spunea inspectoarea Daiana Bălan.

Tot în 2021, la prezentarea raportului detaliat al rezultatelor testării internaționale TIMSS 2019, Lucian Ciolan, prorectorul Universității din București, declara că în 10 ani o să ne confruntăm cu o criză de profesori calificați, mai ales în zona matematicii, unde sunt mai multe ore, dar și în zona științelor, unde peste jumătate dintre profesori au peste 50 de ani.

Potrivit prorectorului Universității din București, plecările cele mai multe din sistemul de educație se produc în primii 5 ani de carieră:

„Evident că în primii 5 ani de carieră salariul e cel mai mic și perspectivele de evoluție sunt cele mai puține, așa că eu cred că o politică de stimulente, nu doar financiare dar și materiale, simbolice, profesionale, e foarte important în zona asta, într-o țară în care mobilitatea forței de muncă este foarte redusă pentru că la noi majoritatea oamenilor locuiesc în locuințe proprietate personală și atunci disponibilitatea lor de a se deplasa sau de a se muta în alte zone este foarte mică, în lipsa unor astfel de stimulente.

Unele țări au încercat, să știți, chiar salarizări diferențiate în funcție de zonă și chiar în funcție de disciplina predată. Sigur că aici intervin alte probleme de etică și echitate, dar în ultimă instanță, dacă, de exemplu, constatăm că profesorii de informatică nu vor să vină în sistem altfel decât cu un stimulent financiar, pentru că piața îi atrage în altă parte, putem lua în considerare și un lucru de acest gen.”

Despre Titularizare 2024

Proba scrisă a avut loc miercuri, 17 iulie – au fost 37.500 candidați înscriși la Titularizare 2024, dintre care peste 6.800 din promoția curentă. Peste 1.000 de candidați din această promoție nu s-au mai și prezentat la examen.

De la proba scrisă de Titularizare 2024 s-au retras peste 2.660 de candidați după ce au văzut subiectele. Aproape 50 din cei care s-au prezentat au fost eliminați din examen. Rata de participare a fost de 86,48%, a anunțat Ministerul Educației.

După soluționare contestațiilor, au fost 12.833 de candidați cu note între 7 și 10, dintre care 74 cu note de 10 (număr neschimbat față de rezultatele inițiale). Notele finale au fost publicate miercuri, 31 iulie.

Anul acesta doar 40,64% dintre candidați care acum au dat examen pentru prima oră, adică cei din promoția curentă, au luat peste nota 7, asta deși au fost cei mai mulți candidați înscriși din promoția actuală, din ultimii 14 ani.

Citește și:

Directoarea Andreia Bodea: Am un coleg, profesor de geografie eminent, cu doctorat, care a fost 20 de ani profesor suplinitor. El lua întotdeauna peste 9.50 la titularizare, dar n-avea post

Sorin Hagiu, director de școală: Am avut o clasă întreagă fără profesori până în 10-12 septembrie / Nu mai avem profesori de chimie, de fizică, de matematică, spune liderul sindical Simion Hăncescu

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, apel către guvernanți: Creşte numărul pensionarilor la catedră. Situaţia a fost generată atât de lipsa posturilor titularizabile, cât mai ales de numărul foarte mic al tinerilor care vor să profeseze în învățământ

„Avem o criză de profesori”. Secretarul de stat Sorin Ion, apel la studenții de la Facultatea de Matematică și Informatică a UB să se angajeze în Învățământ: Salariile nu mai sunt chiar atât de mici. Veți avea satisfacții pe care cu siguranță în alt domeniu nu le veți găsi

Florian Lixandru, despre lipsa profesorilor de științe: La 1 septembrie aveam un deficit de aproape 1000 de posturi pe fizică, la nivel național, dar a fost acoperit / Profesorii se plâng că subiectele de la titularizare sunt foarte dificile

Un profesor de fizică din Suceava care a predat de jumătate de secol a fost rechemat pentru că nu sunt profesori. S-a întors la catedră la 78 de ani, iar unii colegi, care i-au fost și elevi, s-au pensionat deja

45 de posturi de învățători și 20 de educatori sunt libere în județul Botoșani, spune inspectorul școlar general, Bogdan Suruciuc: Toate aceste locuri se datorează în primul rând unui număr mare de pensionări, multe și la disciplinele tehnice