Radu Vancu, despre subiectele la Limba și literatura română de la Evaluarea Națională 2023: Poți obține nota 8 fără să tratezi subiectul de elaborare a unui text. Important e tipul de societate pe care îl proiectează aceste examinări: vrem o societate în care oamenii să fie și creativi, să poată argumenta o idee?

28.741 de vizualizări
Radu Vancu / Foto: INQUAM Photos-George Calin
Subiectele pe care absolvenții de clasa a VIII-a le-au avut de rezolvat astăzi, 19 iunie 2023, la examenul de Limba și literatura română „încearcă să se asigure că elevii pot citi corect niște texte, pot extrage informații relevante de acolo, pot face conexiuni între frânturi de informație”, a declarat pentru Edupedu.ro profesorul și scriitorul Radu Vancu. Acesta a punctat că „singura critică pe care o aduc este că subiectul de elaborare propriu-zisă a unei compuneri, în care se punctează claritatea în argumentare, capacitatea asociativității și creativitatea, este notat cu 20 de puncte din 90”.
  • Amintim că absolvenții de clasa a VIII-a au început astăzi, 19 iunie 2023, examenele de la Evaluarea Națională 2023. Prima probă a fost cea la Limba și literatura română, examen de 2 ore. Vezi aici subiectele integrale

Contactat de Edupedu.ro, profesorul și scriitorul Radu Vancu a declarat că, „la prima vedere, subiectele sunt construite în maniera de examinare a faimoaselor teste PISA: încearcă să se asigure că elevii pot citi corect niște texte, pot extrage informații relevante de acolo, pot face conexiuni între frânturi de informație. Asta mă bucura, este mare nevoie de așa ceva”.

Singura critică pe care o aduc este că subiectul de elaborare propriu-zisă a unei compuneri, în care se punctează claritatea în argumentare, capacitatea asociativității și creativitatea, este notat cu 20 de puncte din 90. Deci cine nu ar face acest subiect ar putea să ia teoretic nota 8 și asta mi se pare totuși trist. Se câștigă în alfabetizarea funcțională, dar nu mai este punctată creativitatea așa cum trebuie. Și nu știu dacă vrem să avem o societate în care toți să înțeleagă un text, dar foarte puțini să fie capabili să argumenteze, să construiască, să fie creativă. Cred că ar fi meritat o pondere mai mare în nota finală genul acesta de exerciții”, a afirmat Vancu. 

Poți obține nota 8 fără să tratezi subiectul de elaborare a unui text, care arată claritatea gândirii, a elaborării ideilor și a argumentării. Important este tipul de societate pe care îl proiectează aceste examinări: vrem și o societate în care oamenii să fie creativi și să elaboreze ei înșiși texte, să poată argumenta o idee? Mai ales că intrăm în zona unei dezvoltări accelerate a Inteligenței Artificiale, în care capacitatea de a elabora texte reprezentative pentru specia umană este mai importantă. Cred că trebuie să ne antrenăm foarte eficient și latura creativității, nu doar pe cea a înțelegerii textelor”, a atras acesta atenția. 

În ceea ce privește gradul de dificultate al itemilor, profesorul a afirmat pentru Edupedu.ro: „Mi se par corect calibrate, realist făcute, nu sunt dificile. Cred că probabil departajarea se va face în funcție de acest subiect de 20 de puncte, de elaborare de text. Restul subiectelor, care țin de alfabetizarea funcțională și a unei stăpâniri funcționale a gramaticii, cred că sunt abordabile de majoritatea elevilor”. 

Asta este singura critică: o punctare mai mare a subiectului de creativitate cred că ar fi fost mai bună. În rest, este o treabă bună”, a continuat scriitorul. 

Referitor la autorii fragmentelor literare ce reprezintă subiecte la Evaluarea Națională, Radu Vancu a declarat următoarele: „cred că la clasa a VIII-a nu contează atât de mult. Nu cred că se discută la clasă extensiv despre viață scriitorilor și opera, ca să facă discuții despre etica literaturii șamd. Nu contează așa mult. Textul lui Octavian Paler nu este nici măcar cel folosit pentru elaborarea de text, ci pentru a verifica alfabetizarea funcțională, nu se duce într-o discuție în profunzime. Nu e exploatată latura lui eseistică, ci exclusiv informația din text este cea căutată. La clasa a XII-a este, însă, decisiv ce fel de autori alegi. Aici cred în continuare că este o rușine enormă pentru sistemul de educație din România că toți autorii canonici de la Bacalaureat sunt bărbați. Nu există, în opinia sistemului de educație, nicio scriitoare relevantă în toată istoria literaturii române, ceea ce este rușinos și aberant și sper să se rezolve o dată și o dată”.

Poet, prozator, eseist și traducător, Radu Vancu este conferențiar la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, președinte al PEN România – o organizație non-guvernamentală a scriitorilor, editorilor și traducătorilor, reprezentând filiala românească a PEN International, cea mai veche și mai mare asociație din lume a scriitorilor. Vancu a publicat douăzeci de cărți, în toate genurile literare, pentru care a obținut câteva dintre cele mai importante premii naționale. A tradus din Ezra Pound, William Butler Yeats și John Berryman.

Subiectele de la Limba și literatura română, examen susținut astăzi, 19 iunie 2023, la Evaluarea Națională 2023:
Citește și:
Baremul de corectare pentru proba de Limba Română de la Evaluarea Națională 2023 
Evaluarea Națională 2023. Subiectele la limba română, rezolvate de profesorul Cătălin Zaman
Subiecte Evaluarea Națională 2023, Limba și literatura română. Elevii au avut de făcut o compunere de caracterizare a unui personaj dintr-un text la prima vedere și să spună în 50-100 de cuvinte dacă e importantă respectarea regulilor, cu argumente din Octavian Paler
Greva, punțile și vacanțele, transport defectuos – printre cele “șapte motive pentru care demnitarii ar trebui să tacă” în preajma Evaluării Naționale, afirmă fostul secretar de stat PNL Mihaela Popa, după mesajele premierului PSD Marcel Ciolacu
Marcel Ciolacu, mesaj politic de la PSD în prima zi de la Evaluarea Națională. Șeful social-democraților, proaspăt premier, lasă de înțeles că decizia sa de amânare a rotativei ar fi dus la suspendarea grevei generale a profesorilor și la susținerea examenelor la timp de către elevi

12 comments
  1. da, sunt și profesori care nu își fac treaba, stau la catedra si predau doar niste noțiuni , atât. Experiența noastră de la clasa a VII este una dezamăgitoare, nu se corectează niciodată teme,puține și ele , la litetatura tot anul școlar nu au scris mai mult de 5 pagini in total pt teme.Temele, care oricum nu sunt făcute cu seriozitate , daca profa nu le corectează, unii nu mai fac nicio tema.Nu se discuta la literatură pe un subiect, dezbatere, argumentare , lectura cu elevii, îndrumarea lipsește cu desăvârșire….li se trimite prin watsup lecția , atunci când nu reușește să o predea in clasa, la literatură li se trimite model de caracterizare ..pe care elevii trebuie să îl copieze pe caiet,dar surpriza este ca cea mai mica medie la clasa este 8, majoritatea au 9 și 10. Pe parcursul anului școlar au avut doar două teste nitate, restul notelor au apărut în catalog din senin.Dupa o verificare a elevului de 10 se constată că este de 6..
    ..iar noi părinții nu putem schimba nimic, cheltuim pentru pregătirea în particular.

  2. Eu am dat admitere la liceu (ca asa era pe vremea aia) in 1996. Daca s-ar da astazi subiecte macar pe jumatate dificile fata de ce ni s-a dat noua atunci si la romana, si la matematica, ar fi plansul si scrasnirea dintilor. Da, stiu, era o programa cu texte literare impuse, dar, in interiorul acelei programe, ti se permitea sa fii si creativ. Stiu, erau texte nesuferite ca “Puiul”, “Domnu Trandafir”, “Sobieski si romanii”, “Dan, capitan de plai”, “Pasa Hassan”, “Calin, file din poveste”, “Amintiri din copilarie”, “Miorita”, “La Vulturi!”, “Neamul Soimarestilor” etc., dar nu stiai dinainte ce tip de subiect putea sa-ti pice, putea sa-ti pice absolut orice, subiectele erau mult mai imprevizibile si mai destept formulate si-ti dadeau o mai mare libertate de abordare. Apoi, prin faptul ca textele obligatorii erau atat de multe, nici nu mai avea rost, daca erai suficient de inteligent, sa te apuci sa inveti pe dinafara. Sigur, prostanacii invatau si atunci comentarii pe dinafara, dar unul ca mine, care doar citise textele si isi insusise un minim vocabular critic si o minima teorie literara, putea lua un punctaj la fel de mare, daca nu chiar mai mare, ca unul care tocise ce-i dictase profesoara la meditatii. Culmea, pe o programa comunista si cu o educatie care pastra inca multe din reflexele scolii comuniste, aveam voie sa avem si pareri proprii, sa fim si originali, ni se cereau si chestii destepte, te asteptai ca cel putin unul sau doua subiecte sa fie la nivel de olimpiada, se facea o testare mult mai eficienta. Ideea e nu sa reduci programa (eterna obsesie a mediocrilor din invatamantul romanesc), ci s-o predai si s-o testezi inteligent. Cu cat sunt mai putine chestii obligatorii de invatat, cu atat elevul, parintele si profesorul vor fi tentati de invatatul pe dinafara si de aplicarea de sabloane si cu atat stiinta de carte ramasa in urma acestui examen va fi si ea mai saraca.

    1. Culmea, pe o programa comunista si cu o educatie care pastra inca multe din reflexele scolii comuniste, aveam voie sa avem si pareri proprii, sa fim si originali, ni se cereau si chestii destepte,

      dle Bogdanm nu prea te inteleg,,,, pai in 96 nu prea mai era programa comunista,,,, cu scuzele de rigoare,,, si, nu te mint,,,,sincer,,,,

  3. Si, sa vedem daca un profesor incastrat in dogmele lui Calinescu poate puncta corect, conform baremului, creativitatea acestei generatii.

  4. Dacă dorim asocierea cu un text ,ar trebui să îl redam sau sa fie un text din manual studiat în clasa! Egalitate înseamnă posibilitatea tuturor copiilor a obține nota 10 ,în raport cu materia care este efectiv predata și studiata în timpul orelor de curs! Restul sunt meditații! Dar cum spunea un ministru al învățământului ,la noi egalitatea înseamnă că ,, un copil care învață poate lua 5″!

    1. După mine este foarte bine că se cere asocierea cu orice text citit de copil, nu cu niște texte anume studiate la clasă. Oamenii au preferințe diferite în materie de lectură. Textele care ne erau impuse nouă când eram elevi nu erau o lectură plăcută pentru mulți dintre noi. Citeam forțat, fără nicio plăcere. Să lași la alegerea copilului ce citește mi se pare o cale de a cultiva plăcerea lecturii și de a împiedica memorarea pur și simplu a unor comentarii. Cu toții am urât comentariile, acum le cerem înapoi?
      Și nici asocierea cu un text redat nu e în regulă. Ideea acestui tip de subiect la testare este de a valorifica experiența de cititor a elevului.
      Subiectul acesta nu are un punctaj așa mare. Dar nu poți pretinde să iei 10 la română dacă nu citești nimic. Așa s-a întâmplat până recent și nu a fost deloc bine.

  5. Si totusi au mai avut de scris inca trei compuneri mai scurte, dintre care una argumentativa, pe un subiect interesant. Compunerile, originalitatea sunt cel mai greu de notat uniform si corect, asa ca acest examen este bun asa cum este, mi se pare mie…

    1. Chiar știți un profesor de română care nu a predat nimic tot anul? Cine v-a spus asta, un elev care nu avea chef să învețe?

  6. Cred că domnul scriitor confunda examenul de evaluare a cunoștințelor cu concursul literar “Tinere condeie”. Aici se verifică cunoștințele de limbă română, nu se verifică talentul literar, originalitate, imaginație, creativitate. 25% este chiar prea mult, având în vedere că la 15 ani nu sunt și nu toți vor sa devina Cartarescu sau Eminescu.

    1. Nu confunda nimic,stie foarte clar ce spune…si are dreptate…dar din pacate, EN e tot mai diluata…sa fie…

  7. Ce creativitate, domnule Vancu, atata timp cat inca avem profesori, din pacate si de limba si literatura romana care DICTEAZA toata ora, stand comod pe scaunel la catedra?! Nu tu argumentare, nu tu discutie pe text sau pe personaj…DICTARE si memorare…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

INTERVIU Florin Dumitrescu, antropologul piețelor: Asistăm la un val de distrugeri ale piețelor sub pretextul „modernizării” / Piața e o sursă de energie vitală, un fel de club social care aduce oameni împreună și anulează diferențele de status

Antropologul Florin Dumitrescu analizează piețele românești continuând moștenirea testamentară a regretatului profesor Vintilă Mihăilescu. Am stat de vorbă cu, probabil, cel mai cunoscut cercetător al piețelor, într-un interviu și cu…
Vezi articolul