Profesorul Radu Gologan a declarat, la TVR Info, că un cadru didactic de matematică, în ziua de azi, „nu are timp să pregătească suficient, să discute problemele învățământului matematic, să își facă probleme pentru copii, teste care să se potrivească, pentru că trebuie toată ziua să facă hârtii”. Marius Andruh, vicepreședintele Academiei Române, a adus în atenție că „profesorii foarte buni sunt tot mai puțini” și „până și la liceele mari e o problemă să găsească profesori buni”.
„Dacă întâmplător este un profesor bun și trebuie să ia sau dorește să-și ia salariul de merit, face un dosar pe care trebuie să ducă cu căruciorul și muncește la el, în loc să-și vadă de orele din clasă”, a spus Radu Gologan.
Cu referire la rezultatele de la testarea PISA, Marius Andruh a precizat că trebuie „ceva făcut” și trebuie identificate cauzele. Edupedu.ro a scris că România se clasează pe penultimul loc în rândul țărilor UE participante la această evaluare, înaintea Bulgariei, care a înregistrat regrese semnificative, iar la nivel general apare pe locul 45 din totalul de 81 de țări și teritorii, cu un punctaj mediu semnificativ mai mic decât media OCDE.
Marius Andruh: S-a discutat ieri despre dezastrul din învățământul românesc. Suntem optimiști, iubim învățământul, dar pe de altă parte, trebuie să îl privim și cu exigență, iubindu-l în continuare, dar trebuie ceva făcut.
Moderatoare: Vă dau eu cifrele exacte de la testele PISA de anul acesta: 49% dintre elevii români nu ating un nivel de bază la matematică, 42% nu au competențe minime la lectură și 44% nu au competențe de bază la științe.
Marius Andruh: Asta este foarte grav și, după aceea, trebuie văzute cauzele pentru așa ceva: familia, școala, profesorii. Trebuie să ajungem și la profesori. Avem profesori foarte buni, dar profesorii foarte buni sunt tot mai puțini, tot mai puțini. Am aflat că, până și la liceele mari, e o problemă să găsească profesori buni. Și asta o știu de la Facultatea de Chimie, pe care pe care am slujit-o și și încă o slujesc, și analizez ce se întâmplă cu absolvenții noștri, cei de la chimie, în primul rând.
Moderatoare: Apropo de chestiunea asta, îi urmăriți, reușiți să-i urmăriți pe cei de la chimie, pe cei de la matematică?
Marius Andruh: Îi urmărim. Conducerea Facultății de Chimie de la Universitatea din București – probabil și la celelalte universități din țară – se interesează ce se întâmplă cu absolvenții lor. Noi avem absolvenți în chimie farmaceutică, își găsesc de lucru în industria farma, chimie medicală – își găsesc de lucru în tot ce înseamnă chimie implicată în laboratoare și, pe urmă, avem seria de chimie care, prin tradiție, asigura conservarea disciplinei pentru cercetarea românească și trei studenți, dacă avem, trebuie să-i ținem, pentru că cercetarea științifică în chimie trebuie să dăinuie în această țară și tot de acolo ne recrutăm profesori. Păi acolo sunt vreo 30 de studenți și termină vreo 15. În seria mea eram 100 și am greșit eu când am spus într-un interviu recent că 80%, nu 80%, dar 60% din ei în fiecare an, plus cei cu dublă specializare se duceau în învățământ. Din cei 10-15 care termină acum, maximum unu sau doi aleg să meargă în învățământ și ajungem la ceea ce atrăgeam atenția de repetate rânduri că, în curând, o să nu mai avem profesori de chimie.
Moderatoare: Se va întâmpla la fel și la matematică?
Radu Gologan: Se duc în informatică, se duc în bănci, se duc în locuri în care câștigă mai bine, se duc în străinătate.
Marius Andruh: Și ăsta este un motiv pentru care învățământul nu merge bine.
Moderatoare: Bun, da, la catedră nu rămân doar din cauza acestui aspect financiar. Salariul este unul foarte mic.
Radu Gologan: Nu neapărat. Este și problema lipsei de respect pe care societatea o arată dascălului. Și copiii o văd, absolvenții aceștia tineri o văd, vedeți și la mass-media: de câte ori se întâmplă ceva într-un loc în care un profesor, în fine, a greșit, dar trebuie dat afară. Dar se generalizează toate lucrurile astea și se creează impresia că toți profesorii sunt șpăgari, că notele se iau numai prin copiere. Nu e adevărat. Eu zic că 99% din profesorii din școli doresc să-și facă treaba.
Moderatoare: Cine le pune bețe în roate?
Radu Gologan: E și birocrația. Deci, un profesor în ziua de astăzi – de matematică, că nu știu la celelalte cum e – nu are timp să pregătească suficient, să discute problemele, să discute problemele învățământului matematic, să își facă probleme pentru copii, teste care să se potrivească, pentru că trebuie toată ziua să facă hârtii, un dosar. Dacă întâmplător este un profesor bun și trebuie să ia sau dorește să-și ia salariul de merit, face un dosar pe care trebuie să ducă cu căruciorul și muncește la el, în loc să-și vadă de orele din clasă. Face dosare.