Raportul România educată lansat de președintele Klaus Iohannis este “un fel de formă fără fond, pentru că lucrurile care se pot face concret nu sunt explicate nicicum, nicicând”, spune Radu Gologan, profesor la Universitatea Politehnica din București, coordonatorul olimpicilor la Matematică și președinte al Societății de Științe Matematice din România.
“Pe de altă parte, acele câteva propuneri concrete au și greșeli. Să vă dau un exemplu, care pentru un matematician este de râs: la intrarea la liceu, raportul propune pondere de 33% pentru examen, 33% pentru tezele naționale și 33% pentru media notelor din gimnaziu. Deci nota maximă va fi de 9,90. O lipsă de atenție care pentru noi contează. Am cam râs de chestia asta, pentru că înseamnă puțină neseriozitate”, atrage atenția Radu Gologan.
În ceea ce privește soarta raportului prezidențial, Gologan estimează că sunt mari șanse ca el să fie uitat. “Sper că președintele se va ține de cuvânt, e neamț, și să continue să preseze, așa cum face uneori. Dar alteori mai uită că e neamț și mai lasă. Ideea e foarte bună și trebuie ținută în priză”, punctează Radu Gologan.
Radu Gologan, declarațiile integrale acordate Edupedu.ro:
“În principiu, direcțiile care apar în această discuție despre învățământ sunt corecte. Mie, însă, îmi sună ca un fel de formă fără fond, pentru că lucrurile care se pot face concret nu sunt explicate nicicum, nicicând și nici exact ce ar trebui să facă guvernanții, în afară să mărească cota de finanțare a educației.
Pe de altă parte, acele câteva propuneri concrete au și greșeli. Să vă dau un exemplu, care pentru un matematician este de râs: la intrarea la liceu, raportul propune pondere de 33% pentru examen, 33% pentru tezele naționale și 33% pentru media notelor din gimnaziu. Deci nota maximă va fi de 9,90. O lipsă de atenție care pentru noi contează. Am cam râs de chestia asta, pentru că înseamnă puțină neseriozitate.
Așteptăm raportul ăsta de 4 ani. E clar că unii dintre cei care au lucrat la el aveau expertiza să o facă și știu, dar din ce am văzut și am auzit… – eu nu am fost de față niciodată pentru că mie nu îmi place să mă duc să vorbesc despre învățământ atunci când am ore. Mă duc să îmi fac serviciul și apoi vorbim. Și discuțiile au fost mereu în timpul programului școlar.
În foarte foarte multe privințe, se cam bate apa în piuă, din păcate. Se numesc experți în educație fără să fi fost o dată în viață în fața unei clase, fără să știe care sunt problemele unui dascăl, care este modul în care își schimbă gândirea tineretul din ziua de astăzi. E o altă prezentare care are șanse mici de a fi luată în serios.
Liceul de 3 ani este o chestiune corectă, despre asta se poate discuta. Marele avantaj al acestui raport, propunere, discuție despre viitorul învățământului până în 2030 este că el e supus dezbaterii. Deci nimeni nu are pretenția că el este încheiat.
Despre colegiile care ar trebui să ia locul postlicealelor:
În primul rând, astfel de colegii care se numesc tehnice, aplicative, deci făcute să îi ducă pe absolvenți pe piața muncii, ar trebui să redea încrederea copiilor care se duc la aceste școli, așa cum era în anii ’70 încrederea în liceele industriale pentru cei care voiau să facă o meserie la nivel de tehnician. Or această încredere s-a pierdut. Foarte puțini vor dori să își ducă copilul la un liceu tehnic, dacă el nu este ceva extraordinar și nu li se garantează ceva.
Mai degrabă aș vedea ca în sistemul german, unde în orice moment copilul poate să vină pe filiera teoretică ce îl poate duce mai sus, cu câteva diferențe. Eu sper că se va discuta în continuare tema asta, este una foarte importantă pentru viitorul educației în România. Aceste diferențe sunt cele care au facut ca învățământul din Germania și din țările din Orientul Îndepărtat, Japonia și Coreea să fie foarte bune.
Despre formarea cadrelor didactice și “parcursurile alternative de acces la carieră” menționate în raport
Există deja unele, își pot face inginerii un gen de curs de recuperare, cum se întâmplă la unele universități care și-au făcut acest sistem de 2 ani de zile, în care își iau o licență și predau matematica, de exemplu. Dacă sistermul ar fi foarte serios și ai ști că examenele acelea la facultate sunt ok, da, dar deocamdată nu am încredere așa de mare în așa ceva. Piața noastră intelectuală și educația trebuie să dovedească faptul că se despart de tarele cu care s-au îmbrobodit în ultimii 30 de ani. Când vom reuși să desființăm comisiile ministerelor care aprobă doctorate, toate trebuie să fie ale universităților… Universitatea trebuie să dovedească faptul că are capacitatea de a pregăti așa ceva, că are o etică impecabilă și să ajungem să știm că absolventul de la Universitatea din Oradea, să zicem, și-a luat doctoratul acolo și are valoare, nu este luat doar așa, că s-a întâmplat nu știu ce cu școala doctorală și a pus cineva o pilă, a făcut un doctorat.
Generația mea, vorbesc de colegi de-ai mei de la Matematică, marea majoritatea s-au făcut profesori și au fost profesori buni, acum se cam pensionează toți. Au avut un model în față și acela a fost profesorul lor de școală. Eu mă regăsesc când sunt la catedră în profesorul meu de matematică de la liceu: fac aceleași gesturi, de multe ori am aceleași tehnici. E important ca în clasele mari de liceu să existe și acolo un sistem, niște principii de pedagogie, ca în momentul în momentul în care un copil se duce la o facultate care pregătește profesori ar trebui să fie și el testat, pentru că este și o psihologie a omului care poate să fie profesor. Dacă nu, se întâmplă cum se întâmplă adesea: după 10 ani de zile, doamna sau domnul profesor cade nervos și e o fiară în școală, adică mai bine nu ar educa pe nimeni decât să se comporte așa cum se comportă.
Ce că se va întâmpla cu acest Raport?
Îmi vine să spun: cam ce s-a întâmplat cu toate materialele de tipul ăsta. Adică au fost uitate. Sper că președintele se va ține de cuvânt, e neamț, și să continue să preseze, așa cum face uneori. Dar alteori mai uită că e neamț și mai lasă. Ideea e foarte bună și trebuie ținută în priză.
Despre salarizarea profesorilor în funcție de performanță
Dacă am avea un sistem național informatizat, pentru ca subiectivismul să fie coborât, și conducători de unități școlare adevărați, așa cum se întâmplă în școlile cu tradiție de afară… Acolo, dascălii sunt angajați în funcție de performanță.
Ar trebui clasificate în primul rând școlile, pentru că una e să vezi performanța pe care o ai atunci când reușești să aduci copiii la nivelul de a trece clasa, față de performanța de la clasele unde oricum ai copii pregătiți.
Rezultatele de la evaluările de la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a pot să fie folosite pentru așa ceva, acolo lucrează doi colegi de-ai mei foarte buni, Dragoș Iliescu care este un profesionist în a măsura rezultatele și a le compara și lucrează cu multe organizații din afară. Se pot face lucrurile astea.”
Citește și:
- DOCUMENT Raportul România Educată a fost lansat public de președintele Klaus Iohannis: teze unice, BAC aplicat, salarizare diferențiată printre propuneri
- Klaus Iohannis: Proiectul România educată nu este programul meu electoral, nu este un proiect de lege
- Mircea Miclea, reacție dură la Raportul lui Iohannis pe Educație: Este atât de vag, încât nu va produce niciun fel de soluție concretă
- Oana Moraru, despre proiectul lui Iohannis pe educație: Un document neambițios, cu surprinzător de mult limbaj de lemn
- Raportul prezidențial pe Educație – Lucian Ciolan, decanul Facultății de Științele Educației: Strategiile nu se fac prin referendum. Presupun că se va trece la o muncă bazată pe știință
Ștefan Lefter
Redacția
Diana Ghimiși
Mihai Peticilă
C.I.