Puțină lumină în domeniul esențial al cercetării Covid-19, care începe să fie lovit de scandaluri: o “piață” cu sute de noi studii pe zi, în care China păstrează încă partea leului la referințe

Cum arată piața globală a cercetării legate de noul coronavirus, de s-a ajuns ca studii-cheie să fie retrase din jurnale specializate, cum e cazul studiului despre riscurile hidroxiclorochinei, publicat în Lancet? Discuția e complicată, dar un nou raport încearcă să facă lumină în valurile de cercetări pe această temă, întreprinse în lume de la începutul anului încoace. Iar acesta arată cum “piața” e dominată încă de primele cercetări ale Chinei, iar predicțiile că aceste eforturi științifice vor transcede limitele regionale nu s-au realizat încă.

• Studiul “Cum schimbă Covid-19 cultura cercetării” urmărește felul în care a explodat investigația științifică pe tema noului coronavirus și ce tipare a avut evoluția acestui fenomen, în prima jumătate de an. Studiul este realizat de compania de tehnologie Digital Science, cu ajutorul platformei sale Dimensions, dezvoltată împreună cu peste 100 de mari organizații globale de cercetare și care are drept scop să ușureze accesul la informația și analiza științifică.

Raportul arată că în doar șase luni a fost produs un volum de cercetare echivalent cu ani de cercetare pe alte teme de maxim interes, precum inteligența artificială:

• “Până la 1 iunie, au apărut aproximativ 42.703 articole academice, 3105 teste clinice, 422 de seturi de date, 272 brevete, 757 documente de politici, 156 granturi (…) Comparativ, domeniul “învățării profunde” ca subset al Inteligenței Artificiale este unul cu cea mai rapidă evoluție în zilele noastre și cuprinde 150.000 de studii. Când acesta a început să se contureze, a durat șapte ani și jumătate ca numărul de studii să ajungă de la câteva sute pe an la peste 11.000 pe an. În cazul Covid-19, același volum a fost atins în numai patru luni și jumătate”.

În acest context, argumentează studiul citat, este nevoie de eficiență maximă pentru a evalua un asemenea volum de informații, iar pentru ca această eficiență să existe este nevoie de coordonare a programelor, inclusiv în finanțarea lor. Dar, mai arată același studiu, speranțele că cercetarea pe tema noului coronavirus va căpăta statutul unui fenomen transfrontalier nu au încă un răspuns, deoarece tendința de internaționalizare a cercetării abia acum începe. Până acum, dominante au fost cercetările derulate la nivel local și regional (începând cu cele din China).

• Mai precis, principalele centre de cercetare în domeniu au fost: Wuhan (China), Beijing și Shanghai; în Europa au dominat Italia, Marea Britanie și Germania, țări lovite puternic de pandemie; în SUA, coridorul Coastei de Est, Boston-New York, precum și California pe Coasta de Vest.

Fiind prima țară unde a apărut noul virus și prima afectată de epidemie, China a dominat primul val al cercetării. Ulterior a atins un platou, pe măsură ce inițiativa s-a mutat spre Vest, în Uniunea Europeană și SUA. Dar China și-a păstrat avantajul primului venit, lucrările din această țară fiind, ca volum, cele mai citate în studiile de specialitate.

• Spre exemplu, în jurnalul The Lancet, cercetările din China apar cu peste 9.600 de citări, aproape de trei ori mai multe ca SUA și UE la un loc. În New England Journal of Medicine, numărul citărilor atribuite cercetărilor din China este dublu față de cele ale cercetărilor din SUA și UE la un loc.

Pe când SUA și UE au ajuns să publice mai mult decât China în astfel de jurnale, China are în continuare partea leului când vine vorba despre citări, arată sursa citată.

Este notat, în contextul nevoii de acțiune rapidă, numărul mare de studii în faza de “preprint”, în care sunt supuse criticilor și verificărilor din partea altor cercetători, înainte de a fi publicate cu titlu științific. Numărul acestor lucrări a fost la început mic, dar, la începutul lunii mai, atinsese un sfert din totalul cercetărilor pe tema Covid-19 și teme conexe.

Foto: CSIRO