„Părinții vor note note mari, copiii nu tot timpul pot să dea un randament extraordinar și pot să mai aibă și scăpări”, a declarat psihologul Suzana Pavlov pentru TVR Craiova. Referitor la programul elevilor de clasa a VIII-a, aceasta a spus că ei „stau 5-6 ore la școală și fac cel puțin 2 ore de meditație și alte 2 ore de teme”. „Unii copii reușesc să ia niște note foarte bune, își ating obiectivele și intră cu multă muncă la liceele pe care ei și le-au dorit și-și urmează parcursul lor, dar pierd cumva alte elemente, pierd interacțiuni sociale”, a menționat psihologul.
„Această pubertate și toate schimbările hormonale dau presiune. Părintele vine cu o presiune suplimentară, profesorul la școală vine cu o presiune suplimentară și totul se duce în zona aceea de „trebuie să învăț de frica de a nu ajunge undeva”, adică din nou nu învățăm de plăcere, din nou nu găsim o stimulare a curiozității în școală și ne ducem tot pe zona de emoție negativă, de frică”, a spus Suzana Pavlov.
Moderatoare: Perioada de gimnaziu este și ea foarte importantă pentru dezvoltarea copilului. Pe de o parte, apar transformările fizice și emoționale generate de pubertate, iar pe cealaltă parte vorbim despre aglomerarea sarcinilor școlare, culminând cu primul examen important din viața unui elev, Evaluarea Națională la clasa a VIII-a. Cum ar trebui să fie înțeleși și susținuți copiii în această etapă a vieții lor?
Suzana Pavlov: În primul rând, este necesară o bună comunicare între părinte și copil. De la gimnaziu, din clasa a V-a, copiii sunt în zona asta de pubertate, își schimbă fizionomia, schimbă procese interne hormonale ș.a.m.d. Și ar fi bine ca părinții să-i pregătească pentru aceste schimbări prin care trec. O comunicare bună pe această zonă cu propriii copii le oferă copiilor o zonă de siguranță în familie. Și părinții, în esență, asta își doresc: copiii să se simtă siguri în propriile familii și să vină cu toate problematicile acolo.
Ce se întâmplă însă un pic necorespunzător? Se întâmplă că părinții pun foarte multă presiune pe copii în această perioadă, tocmai pentru că această Evaluare Națională are o miză foarte mare. Și atunci trecerea la gimnaziu coincide cu intrarea într-o etapă în care ne pregătim intens pentru acest lucru.
Copiii resimt stresul, resimt nevoia de validare din partea părinților și uneori nu o obțin. Părinții vor note note mari, copiii nu tot timpul pot să dea un randament extraordinar și pot să mai aibă și scăpări, au și alte preocupări, încep să aibă și alte preocupări pe lângă presiunile, așa cum spuneam, de dezvoltare. (…) Această pubertate și toate schimbările hormonale dau presiune. Părintele vine cu o presiune suplimentară, profesorul la școală vine cu o presiune suplimentară și totul se duce în zona aceea de „trebuie să învăț de frica de a nu ajunge undeva”, adică din nou nu învățăm de plăcere, din nou nu găsim o stimulare a curiozității în școală și ne ducem tot pe zona de emoție negativă, de frică.
Da, unii copii reușesc să ia niște note foarte bune, își ating obiectivele și intră cu multă muncă la liceele pe care ei și le-au dorit și-și urmează parcursul lor, dar pierd cumva alte elemente, pierd interacțiuni sociale, spre deosebire de alții care și ei ajung la liceu fără să resimtă neapărat presiunile. Pierd, nu știu, activități suplimentare: simulare de creativitate, timp liber, timp cu părinții, timp pentru activități în familie. Pierd mult în zona în zona aceasta. Da, performanța, într-adevăr, are costuri fără discuție, însă echilibrul emoțional nu înseamnă doar performanță, pentru că performanța sau presiunea de a face performanță trebuie să se externalizeze undeva, trebuie să se exteriorizeze undeva și, de cele mai multe ori, sunt copii performanți care au ori comportamente distructive, ori tulburări anxioase sau depresive. Adică undeva există un cost semnificativ.
Moderatoare: Deci cum ar trebui să fie programul unui elev de clasa a VIII-a?
Suzana Pavlov: Ar trebui să aibă program de studiu și program de timp liber. Și program de întâlniri cu copiii, și de mers la film, și de făcut și altceva, și de făcut un sport eventual. Nu doar de învățat. Copiii de clasa a VIII-a stau 5-6 ore la școală și fac cel puțin 2 ore de meditație și alte 2 ore de teme. Adică sunt 8-9 ore pe zi în care ei trebuie să facă ceva – cu stimulare intelectuală intensă mă refer. (…) Am mâine o zi mai grea, am nevoie de relaxare înainte. Am o zi mai grea, am nevoie de relaxare după. Nu e doar despre școală.
Moderatoare: Trebuie să îmbine utilul cu plăcutul.
Suzana Pavlov: Absolut. Copiii, categoric, nu vor să-și dezamăgească părinții și mi se pare că aici este o zonă pe care părinții o speculează deseori. Da, efectele nefiind întotdeauna unele bune din partea copiilor. E foarte bine că nu vor să-și dezamăgească părinții, însă nu trebuie să facă doar ce vor părinții. E bine să fie în contact cu propriile lor nevoi și să facă și ce își doresc ei: să doarmă mai mult, să stea să se uite pe tavan. Nu contează ce fac, să se relaxeze în forma în care ei doresc să se relaxeze.
Calendarul evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2024-2025
- 10-13 iunie 2025: Înscrierea la Evaluarea Națională
- 13 iunie 2025: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
- 23 iunie 2025: Limba și literatura română – probă scrisă
- 25 iunie 2025: Matematică – probă scrisă
- 27 iunie 2025: Limba și literatura maternă – probă scrisă
- 3 iulie 2025: Afișarea rezultatelor inițiale, vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
- 4-5 iulie 2025: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
- 6-9 iulie 2025: Soluționarea contestațiilor
- 10 iulie 2025: Afișarea rezultatelor finale
Citește și:
OFICIAL Evaluarea Națională 2025 începe pe data de 23 iunie, cu o zi liberă după fiecare probă. Calendarul examenului pentru elevii de clasa a VIII-a
Suzana Pavlov, psiholog: Mersul la școală nu este primul moment când părinții sesizează comportamente dificile ale copiilor. Este foarte greu de acceptat pentru părinți că au un copil cu nevoi speciale
Psihologul Suzana Pavlov: Mi-aș dori ca părinții să folosească mai puțin termenul de pedeapsă și să folosească mai degrabă termenul de consecințe. Regulile și limitele mi se par de folos. Pedepsele nu mi se par justificate
Redacția
I.N.
Mihai Peticilă
Ștefan Lefter
Raluca Pantazi
4 comments
Z cu așa profesori sigur n au șansa elevii .Cum ar zice un clasic in viața ghinion.Z se pare că ești la fel ca profesorul etalon al țării,,harnic”,empatic” mare meditator si probabil mare jucător de golf.
Zic să nu mai facă școală deloc, să stea acasă cu părinții și să-și vadă de hormoni.
Parcă acum inventăm educația, parcă învață de dragul părinților, nu pentru că vine viața de adult peste ei în câțiva ani. Nu vor rămâne copii toată viața, dacă nu se pregătesc când trebuie, mai târziu va fi prea târziu.
La liceu elevii au 30-33 de ore de curs pe săptămână ,adaug temele doar 2 ore pe zi/ 10 ore pe săptămână,1- 2 ședințe de meditații,2-4 ore teme meditații,totalul orelor unui elev pe săptămână este de 44-51 de ore pe saptamana.Profesorii 16-18 ore curs,cei mai mulți nu fac nimic după orele de curs ,comparați și fiți obiectivi .Pana când profesorii au să folosească elevii în folosul lor.
Ține-i acasă, femeie. N-are nevoie nimeni de ei. Vor veni singuri la seral sau ”A Doua Șansă” când văd că luându-se după tine, au ajuns să nu poată face decât munca de jos. Iar aia e grea, prea grea pentru bieții de ei.