Psihologul Dragoș Iliescu, despre transformarea profesorilor în funcționari publici: Profesorii sunt supuși unor riscuri psihosociale masive. Dar noile generații au arme teribile pentru a lupta împotriva oricărui lucru care li se impune

6.568 de vizualizări
Dragos Iliescu / Foto: Facebook
Dragos Iliescu / Foto: Facebook
“Profesorii sunt o categorie de angajați care este supusă unor riscuri psihosociale masive”, iar agresivitatea exprimată față de ei este doar cel mai vizibil risc cu care se confruntă, avertizează psihologul Dragoș Iliescu. Expert în psihometrie, colaborator OCDE la testări standardizate și vicepreședinte al Comisiei Internaționale de Testare, Iliescu a dezvăluit în premieră pentru Edupedu.ro parte dintre concluziile celui mai mare sondaj cu privire la stresul din școala românească.

“Neașteptat de mulți profesori, dintre cei care au răspuns, (…) spun că în ultimul an au fost supuși unor astfel de comportamente explicit agresive. Iar numărul celor care acuză comportamente ce-i drept neagresive, dar cu siguranță nerespectuoase, este imens”, spune Dragoș Iliescu, profesor la Universitatea din București.

Într-o analiză pentru Edupedu.ro cu privire la impactul pe care l-ar putea avea învestirea profesorilor cu statutul de autoritate publică, Dragoș Iliescu atrage atenția că “nu vom impune niciodată respect cu forța”. “Știm că noile generații sunt și mai sever contestatare și orientate împotriva regulii și autorității decât a fost generația noastră. Au arme teribile și grozav de subversive pentru a lupta împotriva oricărui lucru care li se impune și care nu e consonant cu ceea ce cred și văd”, afirmă Dragoș Iliescu.

Analiza integrală a psihologului Dragoș Iliescu, pentru Edupedu.ro:

“Înțeleg perfect resorturile care au dus la propunerea acestui proiect de lege și văd în ele o intenție onorabilă.

La nivel de cancan, citim destul de frecvent în presă, în ultimii mulți ani, despre profesori agresați fizic sau verbal, sau în alt fel supuși unor presiuni de către părinți și, mai nou, de necrezut, de către elevi.

Eu nu am bănuit, însă, niciodată că aceste comportamente sunt atât de generalizate – am înțeles asta de curând, analizând datele a ceea ce este fără doar și poate cel mai masiv sondaj al stării de bine și respectiv stresului în școala românească.

BRIO și AVE (Asociația pentru Valori în Educație) au realizat în prima jumătate de an 2019 un audit național al stării de bine (wellbeing), audit care a colectat percepții atât de la elevi, cât și de la profesori și părinți, în peste 100.000 de puncte de date. E un audit masiv și, din păcate, rezultatele nu sunt încă publicate – dar ce pot spune este că, într-adevăr, sunt neașteptat de mulți profesori, dintre cei care au răspuns, care spun că în ultimul an au fost supuși unor astfel de comportamente explicit agresive. Iar numărul celor care acuză comportamente ce-i drept neagresive, dar cu siguranță nerespectuoase, este imens. Ca întotdeauna, datele nu mint și pentru mine asta a fost o epifanie: nu e o glumă, aceste situații sunt generalizate.

Bun, așadar ce știm astăzi este că profesorii sunt o categorie de angajați care este supusă unor riscuri psihosociale masive – agresivitatea exprimată față de ei fiind doar unul din aceste riscuri. Este cel mai vizibil, dar o să credeți că minimalizez dacă spun că nu este nici pe departe cel mai sever, sau cel cu impactul cel mai mare asupra bunăstării emoționale, sănătății psihice, sau, pe termen mai lung, a sănătății fizice a profesorilor.

Angajatorul este responsabil (mai degrabă moral, o să spun asta explicit, pentru că legea românească nu prea stabilește responsabilități legale ale angajatorului în ceea ce privește toxicitatea psihologică de la locul de muncă!) pentru protecția profesorilor. Sigur, angajatorul este Ministerul Educației, deci statul român. Nu e nimic rău, așadar, – dimpotrivă – cu faptul că în sfârșit cineva se uită și la această categorie profesională, de la care toată lumea cerere atât de mult și pentru care aproape nimeni nu dă nimic.

Totuși, eu cred că este o rută care nu are șanse să dea roade, sau nu roadele scontate; mai degrabă dimpotrivă. Bun, lipsa de respect cu care profesorii se confruntă duce la abuzuri față de ei, asta ar trebui rezolvat. Dar nu vom impune niciodată respect cu forța – teamă da, respect nu. Societatea modernă nu mai funcționează așa – și în mod cert aceste noi generații nu funcționează așa.

Știm că noile generații sunt și mai sever contestatare și orientate împotriva regulii și autorității decât a fost generația noastră. Au arme teribile și grozav de subversive pentru a lupta împotriva oricărui lucru care li se impune și care nu e consonant cu ceea ce cred și văd. Și a doua zi după apariția legii vor vedea același lucru după gardul vopsit (știm doar, leopardul) – o ocazie excelentă pentru un nou și mare haz național.

Dacă politicul este serios în dorința de a recupera și reconstrui respectul social al profesorului, mai degrabă ar trebui să trateze problema acolo unde își are rădăcinile: în discursul social, modelele sociale, calitatea, competența și vocația manifestate chiar de profesori, utilitatea școlii etc.”

Informații de background

Învestirea profesorilor cu statutul de autoritate publică va face ca oricine va agresa un cadru didactic să intre la ultraj, la fel ca în cazul polițiștilor și al magistraților. Apărarea profesorilor de agresiuni este, de altfel, și obiectivul proiectului de lege “privind învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi de control cu exerciţiul autorităţii publice pe timpul şi în legatură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu” (L592/2016).

Inițiat de social-democratul Șerban Nicolae la cererea insistentă a Federației Sindicatelor Libere din Învățământ – FSLI, proiectul de act normativ a fost adoptat tacit de Camera Deputaților, în 2016, iar săptămâna aceasta a primit raport comun de admitere din partea Comisiei de învățământ și Comisiei juridice ale Senatului.

Proiectul de lege urmează să fie dezbătut în Senat, for legislativ decizional în acest caz, cu propunere de adoptare.

În timp ce reprezentanții profesorilor (FSLI) au făcut apel public la conducerea Senatului, la începutul anului, să introducă “urgent” spre aprobare proiectul de lege – pentru ca profesorii să beneficieze de protecţia acordată similar funcţiilor de autoritate publică, reprezentanții elevilor și ai părinților i-au solicitat președintelui Klaus Iohannis, săptămâna aceasta, să “blocheze” proiectul de lege.

Citește și:

 


1 comment
  1. Absolut de acord cu Iliescu, si culmea, cu Serban Nicolae. E timpul sa-i dam profesorului ce e al lui. Respect si protectie din partea statului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Daniel David, despre absenteismul elevilor la examenele naționale, cercetat pentru prima dată de Institutul pentru Științele Educației: Știm care sunt cauzele, știm ce ar trebui făcut, așteptăm resursele. Teama mea este că și dacă am avea resurse, de multe ori am observat că autoritățile din zona educației nu înțeleg nevoia specialistului

Daniel David, profesor de psihologie clinică și științe cognitive clinice, rector UBB, spune că ne aflăm “într-un moment de decizie, dacă vrem să facem ceva”, după ce au fost publicate…
Vezi articolul

Cele șase vulnerabilități ale profesorilor universitari identificate de Mircea Miclea: „narcisism universitar, retorită, indiferentism, gloriolă, riscofobie și multifrenie” / „Pot să ducă la dereglări majore și la nivel instituțional și la nivel de individ”

Mircea Miclea, fondatorul școlii cognitive în psihologia românească și fost ministru al Educației, a identificat șase vulnerabilități la care sunt expuși profesorii universitari în mediul academic, oferind exemple de unde…
Vezi articolul

Doar 1 din 50 de studenți români din peste 30 de universități din țară au beneficiat de o mobilitate academică internațională – analiză realizată de Alianța organizațiilor studențești / ANOSR: Mobilitățile „nu reprezintă un obiectiv fundamental” pentru instituțiile de profil

Mai puțin de 3%din totalul studenților înscriși în universitățile participante la o cercetare de specialitate au aplicat pentru o mobilitate internațională de studiu sau de practică, iar dintre aceștia și…
Vezi articolul

Guvernele să măsoare pierderile de învățare din pandemie, îndeamnă UNESCO, UNICEF, Banca Mondială și OECD. Organizațiile insistă pe nevoia de acțiuni remediale, care nu există deloc într-o treime dintre țările lumii

Țările lumii care nu au evaluat pierderile de învățare ale elevilor în timpul pandemiei Covid-19 sunt îndemnate să o facă, într-un raport comun publicat marți de UNESCO, UNICEF, Banca Mondială…
Vezi articolul

Semnal de alarmă: “Pierde educația cursa cu tehnologia?” Inteligența artificială ar depăși deja rezultatele majorității adulților la testele de evaluare a competențelor-cheie, iar în 2026 ar putea răspunde 100% corect – raport OCDE

Competențele inteligenței artificiale (IA) le-ar depăși pe cele ale majorității adulților în teste-cheie de evaluare a nivelului de alfabetizare și a capacității de a opera cu numere, iar aceste competențe…
Vezi articolul