Psihologul Daniel David, soluții pentru deblocarea campaniei de vaccinare: Trebuie crescută accesibilitatea la vaccin în zonele rurale și asociate măsurile de relaxare cu acceptarea vaccinării / Vedem efectele anilor în care am transformat în exemple tot felul de vrăjitori horoscopiști

Aproape 25% din românii eligibili pentru vaccinare împotriva COVID-19 s-au imunizat până acum, Bucureștiul are cea mai mare rată de acoperire vaccinală, aproape 45% din locuitori, apoi vine Clujul cu 41%, a declarat astăzi medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, într-o conferință de presă susținută la Academia de Ştiinţe Medicale, transmite Agerpres. În momentul de față sunt peste 4.271.000 de persoane vaccinate cu schema completă și peste 322.900 persoane vaccinate doar cu prima doză, iar trendul este în scădere atât de mult încât autoritățile române au cerut ca dozele de vaccin de la Johnson & Johnson să vină mai târziu, ritmul de vaccinare fiind prea lent. Ce este de făcut în această situație? Cum putem convinge o populație cu rată mare de analfabetism funcțional, cu educație precară, că vaccinarea este singura posibilitate de revenire la normal și de oprire a pandemiei de coronavirus?

Psihologul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a explicat pentru Edupedu.ro că trebuie făcută mai întâi o analiză a populației pentru a vedea exact din punct de vedere social, psihologic și geografic unde sunt blocajele și apoi trebuie venit cu o campanie de vaccinare gândită local pentru grupele identificate. La prima vedere, o ipoteză ar fi că vorbim despre persoane tinere, cu educație precară, din mediul rural. De ce s-a ajuns însă aici? Motivul este faptul că am lăsat, de-a lungul anilor, ca în spațiul media să apară, în prime time și în emisiuni tip quality, tot felul de „vrăjitori horoscopiști” care de la analiști economici și politici, au ajuns acum să se priceapă la medicină mai bine ca doctorii, a explicat David. Pe termen scurt, nu prea se mai poate face nimic în situația aceasta, un spațiu media poluat de ani de zile nu se curăță în câteva săptămâni.

„În primul rând ar trebui crescută accesibilitatea la vaccin inclusiv în zonele rurale. Primul lucru pe care l-aș face eu ar fi o analiză ca să înțeleg care sunt populațiile și zonele în care nu există un număr mare de vaccinare, să văd exact ce profil socio-psihologic au acești oameni. După aceea, trebuie crescută accesibilitatea în zonele unde sunt blocaje și trebuie gândite măsurile de relaxare în asociere cu acceptarea vaccinării. Spre exemplu, au făcut bine până acum prin acea hotărâre de guvern care reglementează accesul la evenimente în număr mai mare dacă toți sunt vaccinați și în număr mai mic dacă nu sunt toți participanții vaccinați. Lucrurile acestea trebuie generalizate dincolo de evenimentele sociale, sportive, practic orice comportament pe care îl faci, îl faci pentru că îți aduce un beneficiu, aici intră și pașaportul european de vaccinare”, a explicat David.

„Dacă nu facem acest profil socio-psihologic ca să înțelegem unde apar blocajele și de ce, atunci degeaba facem campanii de vaccinare, fiindcă nu știm pe ce model trebuie să mergem, exact la cine și unde trebuie să ajungem”, a subliniat rectorul UBB.

În ceea ce privește propaganda anti-vaccinistă, Daniel David spune că aici avem de a face cu o problemă veche a societății și a sistemului de educație pe care o vedem că se manifestă acum, în acest fel. „Nu mai ai ce să faci pe termen scurt decât să vii cu o campanie pozitivă pro-vaccinare, aceste lucruri sunt efectele anilor care au trecut, în care am tolerat astfel de lucruri, în care am transformat în exemple pe tot felul de vrăjitori horoscopiști, i-am adus în prime time, i-am adus în emisiuni de tip quality, s-au apucat să facă prognoze economice, politice, de ce n-ar vorbi și despre vaccinare, doar se pricep cel puțin la fel de bine ca medicii, zona de știință nu mai contează pentru ei… da, deci practic e foarte greu acum, pe termen scurt, să mai faci ceva, mai poți să încerci să vii cu un contra-mesaj bine gândit, pro-vaccinare, care să nu fie agresiv, dar care să încurajeze oamenii. Însă trebuie să înțelegi unde apar blocajele, de aceea spun că prima analiză trebuie să fie una psiho-sociologică, să înțelegem unde se blochează vaccinarea. Am înțeles că în mediul rural, dar aș vrea să văd care sunt categoriile de vârstă, în ce zone ale țării sunt probleme mai mari, spre exemplu.”

O ipoteză ar fi că blocajul are loc în zone rurale, la populații cu nivel educațional mai scăzut, tineri mai mult decât vârstnici „deoarece tinerii au sentimentul că lor nu li se poate întâmpla ceva grav”, dar pe zone ale țării trebuie neapărat făcută o analiză, a reiterat Daniel David.

Foto: ubbcluj.ro

Citește și:

Reclamația Ligii Studenților din Iași la adresa Universității de Medicină „Grigore T. Popa”, după ce prezența în sesiune a fost condiționată de vaccinare sau un test negativ, respinsă definitiv de instanță ca nefondată

Gheorghiță, despre integrarea vaccinului Covid-19 în schema de vaccinare a copiilor: În cazul vaccinurilor cu tehnologii diferite, care conțin agenți biologici vii atenuați, este important să fie administrat la o distanță de cel puțin 28 de zile. La vaccinuri care conțin componente microbiene sau pe bază de ARN mesager, la cel puțin două săptămâni