Propuneri ale unui grup de profesori universitari și academicieni: Academia Română să supervizeze aspectele științifice ale doctoranturii / Universitățile “neperformante și inutile” să fie desființate și să fie reintrodus concursul de admitere la facultate

5.251 de vizualizări
conducătorii de doctorate
Foto: Pixabay.com
“Considerăm necesar ca Academia Română, prin secțiile sale și prin comisiile de specialiști pe care și le va constitui, să supervizeze aspectele științifice ale desfășurării doctoranturii”, afirmă, într-un material transmis Edupedu.ro, un grup de 13 profesori universitari și academicieni. Aceștia pleacă de la problema plagiatului și a calității slabe a multor lucrări de doctorat, precum și a altor probleme ce afectează învățământul superior în ansamblul său, pentru a transmite și o serie de alte propuneri, precum “desființarea universităților și colegiilor neperformante și inutile” sau reintroducerea concursului de admitere la facultate.

Semnatarii articolului, intitulat “Doctoratul în România”, susțin că asumarea de către Academia Română a rolului de supervizare pentru “aspectele științifice ale desfășurării doctoranturii” ar fi posibilă în condițiile în care structurile “Ministerului Învățământului (Educației, Cercetării etc.)” și cele subordonate “se justifică pentru procedurile administrativ-juridice”, iar comisiile consultative și ARACIS “sunt frecvent organizate/reorganizate și adesea sunt supuse politicului”.

  • Materialul prezintă o serie de propuneri privind organizarea studiilor doctorale, dar nu menționează clar ce ar presupune “supervizarea” activităților științifice de către Academia Română. Este propusă, însă, înființarea unei Comisii comune a Ministerului Învățământului și a Academiei Române, comisie care, între altele, confirmă titlul științific de doctor, precum și retragerea acestui titlu în cazul unor abateri etice (retragere care, într-o primă fază, ar urma să fie decisă de comisia care a acordat titlul de doctor, după constatarea abaterilor). Diploma de doctor ar urma, conform propunerilor, să fie semnată “de ministru, respectiv de Academia Română” prin președintele ei.

Ei mai propun ca “pentru înscrierea la doctorantură, candidatul va prezenta un memoriu referitor la: a) activitatea sa științifică/artistică reală de după absolvirea masteratului, în domeniul doctoranturii (…)”, pe lângă prezentarea propunerii de teză.

O altă propunere este ca stagiul de doctorantură să dureze “până la susținerea publică a tezei de doctorat, dar nu mai mult de 10 ani”.

Materialul integral, transmis redacției Edupedu.ro:


2 comments
  1. Academia română în structura ei actuală nu e în stare să facă ordine şi performanță în propria ogradă. Ce să mai aibă în grijă şi doctoratele?!

  2. Probabil domnii care au făcut propunerea nu cunosc faptul ca doctoratul este ultima etapa de studii, fiind posibil de urmat IMEDIAT după finalizarea studiilor de Master. In acest caz, ce “… activitate științifică/artistica reala …” desfășurată după finalizarea masteratului ar putea prezenta candidații?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Care sunt universitățile românești prezente în clasamentele internaționale Times Higher 2022 pentru Educație, Științe Sociale și Științe Economice / Nicio prezență românească în clasamentul pentru domeniul Drept

Două universități românești sunt prezente în cel mai recent ranking internațional Times Higher Education (THE) pentru domeniul Educație, ambele la coada clasamentului. THE a prezentat topurile pentru încă patru domenii…
Vezi articolul

Doctoranzii Universității din București deja au fost puși să semneze contracte cu tăierea plății pe oră de la 1 octombrie, deși rectorul susținea că nu a fost luată o decizie și că există doar o „discuție”

Doctoranzii Universității din București au fost puși deja de instituție să semneze un act adițional la contractul pentru plata cu ora, care prevede reducerea plății pe oră la aproape jumătate…
Vezi articolul

Psihologul Daniel David, soluții pentru deblocarea campaniei de vaccinare: Trebuie crescută accesibilitatea la vaccin în zonele rurale și asociate măsurile de relaxare cu acceptarea vaccinării / Vedem efectele anilor în care am transformat în exemple tot felul de vrăjitori horoscopiști

Aproape 25% din românii eligibili pentru vaccinare împotriva COVID-19 s-au imunizat până acum, Bucureștiul are cea mai mare rată de acoperire vaccinală, aproape 45% din locuitori, apoi vine Clujul cu…
Vezi articolul