Promisiunile pentru educație ale candidaților la șefia PNL: Cîțu – câteva paragrafe cu PNRR și România Educată, cu orizont de schimbare 2026 / Orban – Peste 2 pagini cu școala ca prelungire a familiei, aplicarea României Educate și considerații despre învățământul superior

Proiectul prezidențial România Educată, asumat de PNL și de guvern, figurează în programele celor doi candidați care luptă pentru președinția PNL, premierul Florin Cîțu, respectiv Ludovic Orban. Moțiunile celor doi, de candidatură la conducerea partidului, diferă prin volum și abordare la capitolul educație. Pe de o parte, șeful Guvernului atinge subiectul în câteva paragrafe, din totalul de 28 de pagini al documentului, și, ca premier care și-a asumat România Educată, pune accentul pe acest proiect și planurile de schimbare cu bani din PNRR. Pe de altă parte, Ludovic Orban vorbește despre România educată ca proiect asumat de PNL și vorbește despre educație bazată pe competențe și educație ca prelungire a familiei, promite echitate în școli și calitate în învățământul superior.

EduPedu.ro redă, mai jos, ce spun cele două moțiuni despre educație.

Florin Cîțu și moțiunea “România liberală”

În platforma sa, premierul include educația în rândul domeniilor care beneficiază de sume considerabile prin PNRR și care se află în situații critice. Totodată, el pune accent, separat, pe sprijinirea învățământului dual, ca parte a politicii sale de susținere a pieței muncii.

Platforma lui Florin Cîțu, despre educație: 

“(…) În ceea ce privește educația, Guvernul aflat sub conducerea liberală a inclus proiectul România Educată în PNRR. Pentru aceasta vom primi peste 12% din fondurile totale din cadrul programului (3,6 miliarde de euro), mai mult decât media europeană (10%). Acesta prevede construcția a peste 50 de școli și 140 de creșe noi, a 10 noi centre de învățământ dual, achiziția a peste 1800 de microbuze pentru transport elevi, dotarea și modernizarea mai multor laboratoare școlare, săli de clasă ș.a. 

Până în 2026 vom avea un sistem de învățământ mai dotat și mai eficient, cu mai puțini copii care părăsesc școala, vom încuraja educația timpurie, de până la vârsta de 6 ani, vom asigura accesul la un parcurs diferențiat pentru copiii care vor să urmeze școli tehnice, vom digitaliza întregul sistem și vom promova cursurile de tip școală online, vom beneficia de un management mai bun, profesori și educatori mai bine pregătiți. (…)”

“Liberalismul promovat de PNL nu este unul excluziv, așa cum adesea vehiculează adepții ideilor de stânga, ci pune accent pe oferirea de oportunități tuturor categoriilor sociale și de vârstă. Politica noastră urmărește asigurarea unui sistem de învățământ echitabil, care să asigure șanse tuturor copiilor/tinerilor, indiferent de mediul din care provin, un sistem economic și social incluziv, cu locuri de muncă, în care fiecare individ se poate regăsi și își poate atinge potențialul, în raport cu capacitățile, pregătirea și dorințele proprii, dar și un sistem de pensii care să asigure un nivel de trai corespunzător persoanelor de vârsta a treia. (…)”

“(…) Investiții în programe de educație pentru adulți (inclusiv programul a doua șansă). 

Întărirea învățământului profesional – dual, așa cum prevede proiectul România Educată”.

Ludovic Orban și moțiunea “Forța Dreptei”

Candidatul “conservator” la conducerea PNL vorbește, în moțiunea sa, despre educație ca unul dintre domeniile care “definesc concepția liberală cu privire la calitatea vieții”, alături de “sănătate, siguranța cetățenilor, justiție egală pentru toți, securitate națională, cultura și protecția patrimoniului”. El dedică educației un subcapitol din moțiunea sa, în care afirmă că “școala trebuie să fie o prelungire a familiei și emite o serie de promisiuni și propuneri, invocând la rândul lui “România Educată”: creșterea finanțării pentru “revitalizarea și transformarea calitativă” a educației, infrastructură mai bună, trecerea de la educația “bazată pe memorarea de cunoștințe la una centrată pe formarea de competențe”.

• Un segment se referă doar la învățământul superior, el făcând o serie de considerații pe tema creșterii calității și vorbind despre nevoia de mai multă autonomie, reclasificarea universităților și măsuri de creștere a competitivității.

Platforma lui Ludovic Orban, despre educație:

“3.1 O educație care asigură șanse pentru toți

Pentru liberali, educaţia este un pilon al dezvoltării şi o investiţie în viitor, fiind indispensabilă construcţiei unei societăți echilibrate, cu o calitate a vieții ridicată. Prin educație ne dorim să asigurăm copiilor noștri șansa de a deveni stăpânii propriilor destine, adulți capabili să își întemeieze familii și să își crească proprii copii, persoane de succes în societate și în profesia aleasă.

În același timp, vrem să formăm cetățeni responsabili și informați, care sunt capabili de a evalua critic și de a reacționa independent în relația cu statul. Pentru a îndeplini aceste deziderate, e nevoie de o schimbare radicală și anume o trecere de la o educație bazată pe memorarea de cunoștințe la una centrată pe formarea de competențe, aptitudini profesionale și caractere personale. Principiul general cu privire la educație este că aceasta trebuie să fie incluzivă şi de calitate, mai precis să fie o educație care să asigure împlinirea potențialului fiecărui copil sau tânăr din România. În acest sens, întreg sistemul educațional va deveni unul modern, digitalizat, flexibil și competitiv la nivel european.

Mai mult, filosofia unei educaţii de calitate ne arată că şcoala trebuie să fie o prelungire a familiei, astfel încât toți copiii să se simtă protejaţi şi apreciaţi. Educația începe în familie, iar părinții sunt primii responsabili pentru formarea copiilor. Acest lucru implică mai mult decât deciziile privitoare la școală, la parcursul copiilor în interiorul sistemului de învățământ formal sau la supravegherea pregătirii școlare a acestora. În calitate de primi educatori, părinții sunt responsabili pentru formarea primelor valori morale și atitudini sociale, sunt cei care favorizează primele gesturi culturale și oferă primele modele comportamentale.

Partidul Național Liberal recunoaște importanța acestei componente a educației și urmărește să o sprijine prin politici care vin în sprijinul rolului educativ al familiei:

• Încurajarea și creșterea participării părinților la deciziile administrative și curriculare ale unităților școlare din comunitatea lor;

• Servicii de consiliere pentru părinți și pentru copii, în probleme legate de educația copiilor și de evoluția lor în carieră;

• Politici de sprijinire a accesului la educație și cultură pentru familiile din medii defavorizate;

• Programe de educație continuă pentru adulți (life long learning);

• Supravegherea și sancționarea acțiunilor care afectează dreptul copiilor la educație și combaterea oricăror forme de bullying.

Partidul Național Liberal își asumă, obiectivele și țintele strategice în domeniul educației stabilite prin Proiectul de țară ,,România Educată”, ceea ce va determina accelerarea procesului de reformă a educației românești și va crea premisele asigurării stabilității și credibilității sistemului educațional.

Pentru implementarea proiectului ”România Educată”, vom contribui la elaborarea unui pachet legislativ, astfel încât documentele de politici publice, rapoartele tematice și acțiunile asociate, rezultate din procesul de dezbatere și consultare aferente proiectului, să fundamenteze legiferarea unui nou model de guvernanță în educație, capabile să răspundă nevoilor educaționale și economice ale unei lumi moderne, globale, competitive, puternic tehnologizate și digitalizate. Pornind de la această premisă afirmăm angajamentul nostru pentru următoarele principii și politici incluse în proiectul ”România Educată”:

• Creşterea finanțării ca o condiție necesară pentru revitalizarea și transformarea calitativă a sistemului național de educație;

• Îmbunătățirea infrastructurii educaționale, atât prin construirea sau extinderea unităților de învățământ preuniversitar, în special în mediul urban, pentru organizarea programului școlar într-un singur schimb, dar și prin dotarea corespunzătoare a laboratoarelor, atelierelor și cu aparatură IT.

• Regândirea dimensiunii sociale a educației, stabilind ca prioritate reducerea abandonului școlar;

• Respectarea principiului dreptului la opțiune în educație la toate nivelurile, în funcție de specificul și obiectivele fiecărei etape a pregătirii școlare;

• Creșterea calității actului didactic prin întărirea autorității și prestigiului social al cadrelor didactice. Acest aspect include regândirea sistemului de salarizare, a celui de formare, a cadrului de funcționare precum și a parcursului de carieră, cu scopul creșterii atractivității acestei profesii;

• Asigurarea unui management școlar în strânsă legătură cu comunitatea locală care să sprijine dezvoltarea comunității prin politicile educaționale aplicate în școală.

• Revalorizarea şi dezvoltarea învățământului profesional ca opțiune viabilă pentru asigurarea viitorului tinerilor;

• Consolidarea învățământului profesional și tehnic, în special a învățământului profesional dual, în concordanță cu nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel național, regional și local.

• Reducerea decalajelor în accesul la educația de calitate între copii prin susținerea celor care provin din medii defavorizate;

• Reducerea și prevenirea părăsirii timpurii a școlii, prin promovarea accesului egal la un învățământ de calitate, la toate nivelurile de învățământ ante-preșcolar și preuniversitar, prin generalizarea programelor “Școală după școală” și a altor programe de sprijin pentru copiii din zone defavorizate și prin asigurarea transportului școlar gratuit.

Concepția liberală privind învățământul superior și cercetarea

Un sistem modern de educație și de cercetare care să producă valoare pentru societate are nevoie de regândirea politicilor statului în acest domeniu, astfel ȋncât să avem parte de un sistem care susţine integritatea și performanţa. Sumele alocate din bugetul de stat pentru învățământ superior și pentru cercetare reprezintă numai un aspect al problemei, deși în mod obișnuit este singurul discutat. O problemă cel puțin la fel de importantă este sistemul de finanțare în sine. Trebuie să acceptăm că actualul sistem, bazat pe conceptul studentului-echivalent este un eșec. Deși este fundamentat pe principiul corect al responsabilității instituționale, în practică s-a dovedit o sursă de pervertire a calității educației. Fără a fi abandonat, trebuie să fie nuanțat prin intervenția unor criterii de finanțare suplimentare: excelența programelor; prestigiul instituției; potențialul programelor de a contribui la dezvoltarea personală și a societății etc. Criteriile calitative și nu cele cantitative trebuie să aibă prioritate în educație.

De asemenea, trebuie luată în considerare o nouă relație între activitatea de educație și cea economică. Legislația actuală nu stimulează în mod real viziunea antreprenorială în sistemul de învățământ superior românesc, așa cum o vedem în tradițiile unora dintre cele mai puternice sisteme de educație din lume. Una dintre politicile liberale va trebui să fie crearea unui cadrul favorabil pentru inițiativele economice inițiate în mediile universitare și de cercetare, nu numai ca formă de finanțare prin resurse proprii ci și ca soluție de dezvoltare pentru cercetarea universitară.

Universitățile trebuie privite ca vectori importanţi de schimbare ai societății şi astfel acestea trebuie reformate ȋn concordanţă cu următoarele direcţii de acţiune pentru a spori performanţa, autonomia și adecvarea lor socială:

– Reclasificarea universităților în funcție de misiunea asumată și rolul pe care îl joacă la nivel internațional, național sau regional. Acest lucru se va face printr-o largă dezbatere și asumare a unei metodologii transparente de clasificare a universităților și o ierarhizare a programelor de studii;

– Creșterea autonomiei universităților de a-și utiliza propriile fonduri, în paralel cu creșterea răspunderii publice a universităților față de transparența decizională și financiară a acestora;

– Utilizarea eficientă a resurselor și creșterea competitivității în plan internațional, prin încurajarea creării de consorții universitare performante de tipul universităților metropolitane (modelul francez), care să asigure și o cooperare intensificată între universități și institute de cercetare;

– Încurajarea reorganizării interne a universităților, stimulându-se înființarea programelor de studii interdisciplinare, ca de exemplu artificial intelligence, behavioral economics, cognitive sciences…etc. (modelul american).”

Citește și:

G4Media.ro – Moţiunea lui Florin Cîţu pentru Congresul PNL: Revizuirea Constituţiei, desfiinţarea secției speciale, intrarea României în Spaţiul Schengen, sporirea investiţiilor şi încurajarea antreprenoriatului 

G4Media.ro – Ce le promite Ludovic Orban liberalilor: Lege pentru răspunderea magistraților, bani și putere pentru baronii locali, plus o Doctrină liberală conservatoare 

VIDEO Premierul Florin Cîțu: “România Educată” trebuie să fie lege. Domnule președinte, vă garantez că aveți în mine un partener în a transforma acest proiect în realitate