Proiectul legii Învățământului preuniversitar, aflat în Parlament, nu prevede sancțiuni în cazul unor agresiuni asupra cadrelor didactice. Acestea sunt prevăzute în Codul Penal

Actuala variantă a legii Învățământului Preuniversitar, care se află acum în Parlament, prevede interzicerea comportamentelor “care pot pune în pericol sănătatea sau integritatea fizică/psihică ale beneficiarilor primari și ale personalului din învățământ”, dar nu sunt prevăzute sancțiuni. În cazuri de agresiune asupra unui cadru didactic se aplică sancțiunile prevăzute în Codul Penal, cadrele didactice fiind considerate cu statut de funcționar public.

• Amintim, miercuri, o profesoară de limba japoneză în vârstă de 26 de ani de la Colegiul Național „Ion Creangă” din București a fost atacată și înțepată în zona gâtului cu un obiect ascuțit de un elev de 16 ani. Elevul a fost reținut de poliție.

• Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“ și FSLI au condamnat incidentul grav și au cerut Guvernului și Parlamentului să intervină legislativ pentru a proteja cadrele didactice.

• La câteva ore de la incident, ministra Educației, Ligia Deca, a scris pe Facebook: Condamn cu fermitate orice act de agresiune din școală

Potrivit proiectului de lege a Învățământului Preuniversitar, aflat acum în Parlament, la art. 11 alin. 1, apar referiri la comportamente care pot pune în pericol sănătatea sau integritatea fizică/psihică ale beneficiarilor primari și ale personalului din învățământ. Mai exact, se specifică interzicerea acestor comportamente, dar nu sunt prevăzute și sancțiuni.

Art. 11
(1) În unitățile de învățământ preuniversitar și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale, precum și în cadrul activităților desfășurate în mediul online de unitățile de învățământ preuniversitar, sunt interzise discriminările pe criterii de vârstă, etnie, sex, origine socială, orientare politică sau religioasă, orientare sexuală sau alte tipuri de discriminare, inclusiv segregarea școlară prin concentrarea elevilor în anumite spații școlare, săli de clasă, clădiri, structuri, bănci sau activități și comportamente care încalcă sau favorizează încălcarea normelor de moralitate/conduită, în orice formă de manifestare, atât ca violență psihologică – bullying, cât și ca violență fizică, precum și orice alte activități sau comportamente care pot pune în pericol sănătatea sau integritatea fizică/psihică ale beneficiarilor primari și ale personalului din învățământ.

Tot în proiectul legii Învățământului Preuniversitar este trecută o prevedere, la art. 15 alin. (6), care precizează: “CJRAE/CMBRAE dezvoltă, coordonează, monitorizează și evaluează următoarele servicii:

i) servicii de intervenție în situații de violență școlară, de mediere a conflictelor școlare și de consiliere a preșcolarilor/elevilor implicați în situații de violență școlară”

În prezent, art. 7 din Legea Educației Naționale interzice doar activitățile care încalcă normele de moralitate și orice activități care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a copiilor și a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic.

În prezent, cadrele didactice au statut de funcționar public și, în situația unei vătămări corporale împotriva unui profesor, sancțiunile se aplică potrivit Codului Penal, se precizează într-o decizie a Curții Constituționale din 2020.

Codul Penal definște, la art 175, funcționarul public, fără să numească explicit cadrele didactice.

Informații de context

Un proiect inițiat în 2016 de senatorul social-democrat Nicolae Șerban a fost adoptat tacit de Camera Deputaților. În același an, a fost trimis spre promulgare la președinte, însă Curtea Constituțională a decis în 2 iunie 2020 că unele prevederi sunt neconstituționale.

Proiectul de lege (L592/2016) “privind învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi de control cu exerciţiul autorităţii publice pe timpul şi în legatură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu” prevedea explicit că “personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar beneficiază, în exercitarea atribuțiilor specifice funcției, de protecție acordată similar funcțiilor de autoritate publică”.

Proiectul a fost susținut de FSLI. În februarie 2019, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a cerut, printr-un apel public, conducerii Senatului României să introducă urgent în circuitul de avizare şi aprobare proiectul de Lege prin care personalul didactic să beneficieze de protecţia acordată similar funcţiilor de autoritate publică, după cum relata atunci Agerpres.

Ce prevedea proiectul de lege (L592/2016)

Art. 1, alin. (3)

“Personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar beneficiază, în exercitarea atribuțiilor specifice funcției, de protecție acordată similar funcțiilor de autoritate publică”. 

Art. 2

“În aplicare a prevederilor art. 1, personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare și control se bucură de: e) dreptul de a aplica sancțiuni disciplinare beneficiarilor primari, conform regulamentului de organizare și funcționare al unității de învățământ”.

Art. 5, alin 1.

“Amenințarea săvârșită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violențe, vătămare corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârșite împotriva unei persoane care ocupă funcții didactice de predare, de conducere sau de îndrumare și control, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuții, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime”.

Art. 5, alin. 2

“Săvârșirea unei infracțiuni împotriva unei persoane care ocupă funcția didactică de predare, de conducere sau de îndrumare și control ori asupra bunurilor acesteia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime. 

Art. 6, alin 1.

“În cazul săvârșirii infracțiunii împotriva unei persoane care ocupă funcții didactică de predare, de conducere, de îndrumare si de control, urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către procuror, în conformitate cu dispozițiile articolului 56 alineatul 3 lit b din Legea nr. 135 / 2010 privind Codul de procedură penală cu modificările și completările ulterioare”. 

Art. 6, alin 2.

“Directorii unităților/instituțiilor de învățământ precum orice persoană ce exercită o funcție de conducere de îndrumare și control care, în exercitarea atribuțiilor lor, au luat cunoștință de săvârșirea unei infracțiuni împotriva personalului didactic de predare, a personalului didactic de conducere, de îndrumare și control, sunt obligate să sesizeze de îndată organul de urmărire penală și să ia măsuri pentru ca urmare a infracțiunii, corpurile delicte și orice alte mijloace de probă să nu dispară”.

Art. 6, alin 3

“Procurorul se sesizează din oficiu dacă află, pe orice altă cale decât cea prevăzută la alin. (2), că s-a săvârșit o infracțiune împotriva unei persoane care ocupă funcția didactică de predare de conducere sau de îndrumare și control și încheie un proces-verbal în acest sens”.

De ce sunt neconstituționale unele prevederi

Curtea Constituțională a decis, în 2020, că proiectul de lege este neconstituțional, printre altele, pentru că un cadrul didactic este asimilat statutului de funcționar public și, ca atare, beneficiază deja de normele sancționatoare prevăzute prin codul penal în situațiile date.

“Astfel, cadrul didactic este asimilat noțiunii de funcționar public din dreptul penal, deci beneficiază deja de toate normele sancționatoare care prevăd limite majorate pentru pedepsele aplicate persoanelor care săvârșesc infracțiuni asupra cadrelor didactice. Așadar, normele din prezenta lege nu fac altceva decât să dubleze prevederile din Codul penal, fapt care contravine normelor de tehnică legislativă și textului constituțional cu privire la securitatea juridică, ce implică de la sine predictibilitatea normei de drept.”

Citește și:

Ligia Deca, după ce un elev a rănit o profesoară în timpul orei: Condamn cu fermitate orice act de agresiune din școală

FSLI, după incidentul de la Colegiul Național “Ion Creangă” din București: Școlile din România pot deveni un spațiu periculos. Elevii și angajații din învățământ au nevoie de protecție

„Profesorii sunt lipsiți de apărare”, reacția Federației Sindicatelor din Educație după cazul de la Colegiul „Ion Creangă” din București / Cer parlamentarilor și Guvernului să includă în viitoarele legi ale Educației măsuri de protecție pentru cadrele didactice