Proiectul de strategie pentru digitalizarea educației, redus de la aproape 100 de pagini la un subcapitol de 4 pagini și jumătate în proiectul “România Educată”. Ce rămâne?

2.941 de vizualizări
Foto: 71522913 © Dreamstime.com
Dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor și profesorilor, includerea educației digitale în formarea inițială și continuă a cadrelor didactice, consolidarea infrastructurii și elemente precum securitatea cibernetică sunt principalele prevederi pe tema Digitalizării în proiectul “România educată”, publicat miercuri. Tema este atinsă în mai multe capitole ale documentului – de exemplu, în cazul subcapitolului despre STEM sau în cel dedicat alfabetizării funcționale a elevilor – dar este tratată aparte într-un subcapitol de patru pagini și jumătate. În ultimele luni, consilierul prezidențial Ligia Deca spusese repetat că România Educată va prelua strategia pentru digitalizarea educației, elaborată anul trecut și abandonată între timp, document care, atunci când a fost pus în dezbatere publică, trata planurile de digitalizare în aproape 100 de pagini.

Context:

  • Digitalizarea educației a făcut obiectul unui proiect amplu de strategie pentru perioada 2021-2027, pus în dezbatere publică de fostul Minister al Educației și Cercetării, condus de Monica Anisie, cu o lună înaintea alegerilor. Dezbaterea publică, ce urma să se încheie în februarie a.c., a fost abandonată între timp, după venirea la Ministerul Educației a unui nou ministru, Sorin Cîmpeanu.
  • În martie, consilierul prezidențial pe Educație Ligia Deca spunea, în cadrul Conferinței online “Educația digitală asimptomatică”, că proiectul SmartEdu urma să fie preluat în cadrul România Educată: “Procesul de digitalizare a fost structurat de dezbaterile circumscrise SmartEdu, pe care noi o vom prelua în România Educată.”
  • În iunie, în cadrul dezbaterii online „Reforma digitală a Educației”, tot Ligia Deca vorba despre preluarea a unor “elemente din strategia SmartEdu”: “Varianta finală a proiectului România Educată (…) în același timp include și măsurile inițiale care se aflau în raportul pus în dezbatere publică și elemente din strategia SmartEdu,”
În ce măsură a fost preluată strategia Smart-Edu în proiectul România Educată?

Proiectul de strategie era structurat în două axe prioritare de acțiune și un capitol dedicat capacității administrative. Erau tratate, în structura sa: 

  • Dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor și studenților
  • Curriculumul școlar pentru meserii emergente
  • Educația digitală pe tot parcursul vieții
  • Formarea inițială și continuă a profesorilor pentru educația digitală
  • Infrastructura și resursele tehnologice digitale
  • Conectivitatea
  • Resurse educaționale deschise
  • Securitatea cibernetică, protecția datelor, siguranța online și etica IT

Aceeași strategie prevedea un plan de acțiune care ar fi trebuit să înceapă încă din anul școlar 2021-2022, cu elemente de competențe digitale în școala primară și cu revizuirea programelor de profil pentru gimnaziu și liceu. Planul de organizare și instruire a elevilor și profesorilor era prevăzut în detaliu, de la alfabetizarea digitală timpurie (preșcolară) la implementarea programe și resurse pentru părinți sau realizarea unei hărți a competențelor pe niveluri de calificare. Ținta: alfabetizarea digitală a 90% din populația României.

În cele 4 pagini și jumătate dedicate digitalizării, România Educată prevede cinci obiective generice, fiecare cu o serie de măsuri care, generic, sunt necesare pentru atingerea acelor obiective, măsuri ce rezumă, parțial, prevederi detaliate ce fuseseră incluse în strategia de digitalizare a Educației. Documentul nu face nicio referire la planul de strategie pus deja în dezbatere publică, dar menționează exemple străine. Mai precis, vorbește pe larg despre exemplele unor țări precum Estonia (vizitată recent de președintele Iohannis) și Norvegia, dar și despre planurile și prioritățile în domeniu la nivelul Uniunii Europene, precum Planul de Acțiune pentru Educația Digitală 2021-2027.

Spre deosebire de proiectul de strategie, proiectul România Educată nu prevede ținte clare privind alfabetizarea digitală a populației. El preia, însă, prevederi-cadru privind dezvoltarea competențelor sau securitatea și siguranța IT.

Obiectivele și măsurile propuse în privința digitalizării în proiectul România Educată:

1. Dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor și ale studenților 

Măsuri: 

  • Elaborarea unui profil de competențe pentru elevi / studenți, care va întruni un set minim de caracteristici;
  • Alfabetizarea digitală a unui procent cât mai mare de elevi și studenți;
  • Dezvoltarea mecanismelor de evaluare și de certificare a competențelor digitale ale elevilor și ale studenților, dobândite atât în contexte formale, cât și nonformale.
  • Din această perspectivă, România va participa și la evaluări internaționale ce vizează inclusiv competențele digitale. Certificatul european de competențe digitale (EDSC), ce urmează a fi elaborat de către Comisia Europeană, va putea fi dobândit de către elevii și studenții români. 
  • Realizarea de parteneriate public-privat, pentru dezvoltarea și certificarea competențelor digitale în rândul profesorilor, al elevilor și al studenților; 
  • Realizarea unor activități de peer-learning cu state care au performanțe dovedite în dezvoltarea competențelor digitale (ex. Estonia); 
  • Încurajarea concursurilor naționale de coding și robotică, precum și constituirea de cluburi dedicate, la nivelul unităților de învățământ/local. 

2. Formarea inițială și continuă a cadrelor didactice pentru educație digitală 

Măsuri: 

  • Includerea competențelor digitale ca parte a profilului de competențe ale profesorului; 
  • Includerea, în programele de formare inițială a profesorilor, a unor componente care vizează dezvoltarea competențelor digitale; 
  • Dezvoltarea unui mecanism de evaluare a competențelor digitale ale cadrelor didactice; 
  • Includerea, în mecanismele de monitorizare și de evaluare a cadrelor didactice a unor aspecte referitoare la aplicarea competențelor digitale în activitatea didactică; 
  • Asigurarea accesului la cursuri de formare continuă; 
  • Dezvoltarea de rute alternative de formare continuă, în domeniul competențelor digitale; 
  • Promovarea, în cadrul mobilităților Erasmus+, a programelor de pregătire care vizează dezvoltarea competențelor digitale pentru cariera didactică. 

3. Dezvoltarea competențelor digitale în rândul personalului didactic auxiliar și nedidactic, din sistemul de educație. 

Măsuri: 

  • Definirea unui set minim de competențe digitale pe care diferitele categorii de personal auxiliar și nedidactic, din sistemul de educație, trebuie să le dețină; 
  • Asigurarea unor programe adecvate de formare continuă. 
  • Dezvoltarea unei platforme / unui sistem prin care să poată fi depuse electronic documentele administrative la nivelul unității de învățământ sau în activitățile desfășurate de către instituțiile publice centrale și locale. 

4. Dezvoltarea unui ecosistem digital de educație și de formare în vederea reducerii decalajelor 

Măsuri: 

Prioritară este atingerea următoarelor trei condiții de bază, în toate unitățile de învățământ: 

  • Acces la rețeaua de internet de foarte mare capacitate
  • Existența unui laborator de informatică funcțional, în care se regăsesc suficiente resurse hardware și software adecvate; 
  • Existența cadrelor didactice cu competențe digitale de bază, care pot să asigure formarea elevilor și a colegilor din unitatea de învățământ. 

Alte măsuri:

  • Asigurarea dotărilor necesare, atât din punct de vedere hardware, cât și software, pentru dezvoltarea competențelor digitale, în toate unitățile de învățământ: acces la internet de mare viteză, toate sălile de clasă dotate cu ecrane inteligente, laptop etc., dezvoltarea de hub-uri tehnologice;
  • Crearea de conținut educațional digital, cu niveluri de aprofundare diferențiată a cunoașterii (ex. remedial, de bază, de performanță etc.); 
  • Dezvoltarea unei platforme integrate de resurse educaționale la nivel național, care să includă versiuni on- line ale tuturor manualelor și materialelor educaționale aprobate la nivel de sistem, lecții digitale etc.; 
  • Acordarea de vouchere digitale pentru elevii și studenții din medii vulnerabile, pentru achiziția de dispozitive educaționale portabile corespunzătoare învățării pentru fiecare elev sau student, laptopuri și tablete grafice pentru fiecare cadru didactic, cu softuri educaționale preinstalate și conexiune la internet.
  • Oferirea voucherelor de internet pentru elevii din medii sociale vulnerabile (program-pilot), în corelare și cu programul de vouchere digitale; 
  • Dotarea Palatelor Copiilor și a Bibliotecilor Școlare cu resursele digitale (hardware și software) adecvate, inclusiv pentru crearea unor cluburi de coding sau de robotică; 
  • Dezvoltarea capacității instituțiilor de învățământ pentru a furniza modalități hibride de învățare și predare (la distanță și la fața locului) în situații specifice;
  • Susținerea participării instituțiilor de învățământ la proiecte de cooperare Erasmus 
  • Sprijinirea părinților/tutorilor în utilizarea platformelor on-line ce deservesc sistemul de educație. 

5. Asigurarea de programe pentru securitate cibernetică, protecția datelor, siguranța on-line și etică IT 

Măsuri: 

  • Asigurarea condițiilor – administrative și tehnice – de securitate/protecție a datelor personale, pentru desfășurarea optimă a procesului de învățământ on-line; 
  • Pregătirea specifică a elevilor, a studenților și a profesorilor, pentru conștientizarea și pentru prevenirea riscurilor asociate mediului on-line, pentru utilizarea responsabilă și în siguranță a dispozitivelor și a platformelor digitale; 
  • Elaborarea modulelor de pregătire în sfera siguranței on-line, a prelucrării și protecției a datelor, combaterii cyber-bullyingului etc.; 
  • Utilizarea parteneriatelor public-privat, pentru conștientizarea și instruirea cadrelor didactice și a elevilor, cu privire la vulnerabilitățile asociate mediului on-line și încurajarea comportamentelor pozitive. 

Foto: 71522913 © Monkey Business ImagesDreamstime.com

Citește și:
Disciplinele STE(A)M – subcapitol separat în România Educată: La TIC să se predea și despre tehnologii mobile și Internet of Things / Educația bazată pe investigație să fie inclusă în formarea inițială a profesorilor
Competențele digitale – predate în învățământul primar de anul viitor. Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a să conțină probă de abilități digitale din 2024. Pentru profesori competențele digitale vor fi introduse încă din formarea inițială – măsuri incluse în Strategia privind digitalizarea educației în România / Țintă: 90% din populație să fie alfabetizată digital
Demisie la Ministerul Educației. Subsecretarul de stat Jean Badea, responsabil cu digitalizarea educației și autorul de facto al Strategiei SmartEdu: Faptul că în PNRR se propune o reformă în ceea ce privește digitalizarea educației, iar timp de două luni eu nu am fost întrebat, am perceput lucrul acesta ca pe un mesaj. Demisia este rezultatul acestui mesaj
Ligia Deca: Proiectul SmartEdu va fi preluat în România Educată / În câteva luni vom avea rezultatul final, un raport care să fie lansat de președintele României în dezbatere. Apoi va fi transmis către Minister pentru implementare
VIDEO Ligia Deca: Ceea ce putem face de anul viitor este ca în cadrul materiilor deja existente să folosim resurse digitale și să investim în formarea profesorilor

Photo 71522913 © Monkey Business ImagesDreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


3 comments
  1. La personalul didactic auxiliar s-a gândit cineva, știți cât muncesc oamenii aceștia, cunosc situații unde exista un singur secretar pe trei unități, voi știți ca omul acela muncește câte 12-13 ore zilnic? Oare la asta nu se gândește nimeni? Unde este România educata? Rușine, nu faceți nimic bun. Ne-ați luat de prosti

  2. Nimic!
    Poate un pretext pt o nouă lege a educației care să distrugă ce a mai rămas bun în sistem.
    Cum ar fi examen de admitere la nivelul școlii adică întoarcerea la corupția locală din anii 90-2000.

  3. Scrie pe undeva și voucher ptr profesori ptr achiziționare de aparatura? Tot cu a noastră proprie continuam? În condițiile astea înseamnă că voi beneficia doar de 11 salarii. Al 12-lea se va duce pe “scule”. Deci o taiere de salariu de vreo 8%. (Recunosc ca am citit asa… pe diagonala. Dacă e undeva, ceva și ptr aparatura profesorilor, directionati-ma. Mulțumesc.)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

FSLI cere măsuri urgente ministerului Educației în cazul “șocant” de la Clejani, dar nu are nicio reacție la învățătoarea care a dat cu spray lacrimogen asupra a doi copii de 6 ani

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ solicită Ministerului Educației Naționale măsuri urgente privind creșterea numărului de psihologi școlari, dar și introducerea pazei și protecției în unitățile de învățământ din întreaga țară,…
Vezi articolul

Inspectorul școlar general din Sălaj, Vasile Bulgărean, membru PNL și colaborator al fostei Securități, demis de Ligia Deca abia după o solicitare de presă, deși Ministerul Educației avea de 5 luni informații despre decizia instanței în cazul acestuia

Ministerul Educației l-a demis joi, 11 iulie 2024, pe inspectorul școlar general al Județului Sălaj, Vasile Bulgărean, la cinci luni după ce Înalta Curte de Casație și Justiție l-a declarat…
Vezi articolul