Plenul Senatului a adoptat, marţi, cu 75 de voturi ‘pentru’, 17 ‘împotrivă’ şi două abţineri, proiectul de lege iniţiat de Guvern ce are ca obiect înfiinţarea Universităţii Naţionale de Ştiinţă şi Tehnologie Politehnica Bucureşti (UNSTPB), pe baza fuziunii prin comasare a Universităţii Politehnica din Bucureşti cu Universitatea din Piteşti, potrivit Agerpres. Senatul este prima cameră sesizată, proiectul a fost trimis la Camera Deputaților pentru dezbatere.
Proiectul de lege a fost aprobat de Guvern pe 24 mai. Legea va intra în vigoare după ce va trece și de Cameră și va fi promulgată. În 90 de zile de la data intrării în vigoare, potrivit legii, personalul universităților care fuzionează trece la noua universitate, care preia și studenții și studenții înmatriculați. Aceștia își păstrează drepturile și creditele obținute înaintea fuziunii.
Totodată, Politehnica București preia și preșcolarii, școlarii și elevii de la structurile de învățământ preuniversitar organizate în cadrul universităților care fuzionează.
Politehnica București, ca instituție de învățământ superior de stat, este finanțată din fonduri publice, venituri proprii şi din alte surse, potrivit legii. Toate resursele de finanțare ale universității se constituie ca venituri proprii.
Potrivit Agerpres, proiectul de lege, apreciat de parlamentari PSD și PNL, a fost criticat de senatorul USR Ștefan Pălărie, pe motiv că nu ar fi fost respectate procedurile de acreditare, dar şi pentru ‘resetarea contorului’ mandatului rectorului prin schimbarea denumirii instituției de învățământ superior. Pălărie a explicat de ce partidul pe care-l reprezintă urma să voteze împotriva legii:
- “Această iniţiativă înfiinţează fără parcurgerea procedurilor de acreditare UNSTPB, denumită în continuare Politehnica Bucureşti, pe baza fuziunii prin comasare a UPB cu UP (…). Sunt multe lucruri de criticat la acest proiect de lege, dar o să mă rezum la resetarea contorului mandatului rectorului prin schimbarea denumirii. Deşi am insistat cât se poate de clar, prin amendamente la legea învăţământului superior, ca indiferent de numărul de fuziuni, de comasări, indiferent de câte ori redenumim o universitate, acea universitate să se considere evident ca fiind tot un mandat de rector ca şi când nu s-a schimbat nimic. Evident, au fost respinse aceste idei, vedem mai departe că discutăm de o baronizare în continuare, discutăm de extinderea puterii nu doar în Bucureşti, dar şi în alte oraşe a sferelor de influenţe. În consecinţă, pentru că această iniţiativă vine într-un fundament lipsit de încredere faţă de ceea ce fac unii rectori în România, USR va vota împotriva acestui proiect de lege”.
Ș. L.
Diana Ghimiși
