Proiectele de legi ale Educației, legea învățământului preuniversitar și legea învățământului superior, au fost pe ordinea de zi a ședinței din Camera Deputaților. Au fost dezbătute și votate. Ministrul Educației, Ligia Deca, a avut intervenții la începutul fiecărei dezbateri pe proiectele de legi. După votul din Camera Deputaților, proiectele vor ajunge în Comisia de Învățământ din Senat.
Marți, 9 mai, a fost publicat raportul Comisiei de Învățământ pe cele două proiecte de legi. Termenul limită pentru votul în Camera Deputaților este sâmbătă, 10 iunie.
Ligia Deca a enumerat câteva programe din proiectul legii învățământului preuniversitar: Planul național de combatere a violenței școlare, care presupune mai multe măsuri pentru a preveni și reduce violența în școală în toate formele ei, Programul național integrat masă sănătoasă, ca parte a planului strategic integrat de reducere a abandonului școlar și Programul o carte pentru fiecare.
În discursul său Ligia Deca a vorbit despre protestul profesorilor, care are loc astăzi: Voi lupta pentru ca profesia de dascăl să fie una respectată, inclusiv din punct de vedere al salarizării
13:30 Intervenția Ligiei Deca înainte de dezbaterea proiectului legii învățământului superior
„Legea învățământului superior cuprinde o serie de reforme importante pentru mediul academic, menite să sprijine studenții pe tot parcursul lor și să dezvolte calitatea programelor oferite. Împreună am introdus măsuri menite să reducă și să combată abandonul universitar, pilon inclus, așa cum știți, și în legea învățământului preuniversitar. Se înființează programul național de reducere a abandonului universitar, care vizează creșterea retenției studenților din instituțiile de învățământ superior și prevede măsuri pentru a sprijini tranziția de la liceu către universitate. Mai mult, presupune măsuri pentru reînmatricularea studenților de tip a a doua șansă.
Ca o noutate, a fost consolidat învățământul superior dual, tocmai pentru a lega mai bine universitățile de nevoia pieței muncii și pentru a permite mediului privat, angajatorilor, să aibă un rol mai important în formarea la acest nivel. Această măsură se bucură inclusiv de o alocare consistentă din fonduri europene. Așa cum știți, suntem în faza finală a apelului care vizează campusurile duale universitare.
Ne-am propus, de asemenea, să aliniem sistemul de învățământ superior românesc la bunele practici internaționale. Încurajăm schimburile de experiență, mobilitatea prin programul național pentru internaționalizare universitară. Vom evalua universitățile după misiunea asumată și vom încuraja universitățile românești puternice, cu tradiție, care și-au dovedit performanța și atractivitatea în întreaga lume. În aceeași lege, există o serie de norme de etică și deontologie universitară clar stabilite și bine diferențiate de abaterile disciplinare. Am introdus un sistem clar și bine definit de sancțiuni aplicabile tuturor părților implicate în procesul educațional.
În paralel, aceste politici de etică și deontologie vor fi transpuse într-un cod cadru de etică și deontologie universitară, pe baza cărora fiecare universitate din România își va adapta propriul cod. Am transparentizat și procedura de acordare și eventuală anulare a titlurilor de doctor. În această privință, putem menționa că toate tezele de doctorat vor fi publicate pe o platformă națională pentru 90 de zile calendaristice, înainte de a fi susținute. Vom da șansa celor interesați să consulte toate tezele ce urmează a fi susținute și, dacă există suspiciuni, să poată fi incluse în procesul de susținere și judecare a tezei. Vom întări astfel prevenția în ceea ce privește fenomenul plagiat. Stimați membri ai Camerei Deputaților, au fost dezbateri consistente în comisiile de specialitate. Din nou, au fost preluate amendamente din partea tuturor grupurilor parlamentare.
Mai mult, am participat personal, alături de colegii mei, la aceste dezbateri pentru că îmi doresc să găsim împreună cele mai bune formule în cadrul legislativ pe care îl dezbatem astăzi. Vă rog, așadar, să susțineți proiectul legii învățământului superior, care include reforme necesare mediului universitar, soluții pentru multe dintre problemele pe care le știm cu toții și, mai ales, oportunități pentru a dezvolta potențialul fiecărui tânăr și, totodată, pentru a susține competitivitatea României. Vă mulțumesc”.
13:25 Pentru proiectul de lege a învățământului preuniversitar nu a fost votată nicio modificare. Urmează dezbaterea pe proiectul de lege a învățământului universitar timp de 20 de minute.
13:10 Alexandru Kocsis-Cristea susține reintroducerea alineatului privind salarizarea profesorilor – respins
1:06 Miftode(USR) susține mutarea inspecției de specialitate la ARACIP, art 112, alin 10 – repins
13:00 Havirneanu Filip (USR) susține eliminarea admiterii la liceu pe baza de examen – respins
12:57 – Havirneanu Filip (usr) susține amendamentul privind revizuirea planurilor cadru la 4 ani – respins
12:55 Oana Țoiu (USR) susține un amendament despre mamele minore , la articolul 70 – respins
12:50 Ivanuta (AUR) despre desființarea unităților de învățământ preuniversitar, interzisa în timpul anului școlar. – respins
12:49 Se susțin amendamente respinse din legea învățământului preuniversitar
Intervenția ministrului Educației, Ligia Deca despre proiectul de lege a învățământului preuniversitar
„Învățământul românesc că are nevoie de toată susținerea. Protestul cadrelor didactice de astăzi confirmă acest lucru. Am clarificat, în discuțiile pe care le-am avut, inclusiv ieri, cu reprezentanții federațiilor sindicale din învățământ, că ne dorim aceleași lucruri. În calitate de ministru al Educației, voi lupta pentru ca profesia de dascăl să fie una respectată, inclusiv din punct de vedere al salarizării și al sprijinului și respectului. Munca profesorilor trebuie apreciată, iar în Ministerul Educației vor găsi întotdeauna un partener.
Legea învățământului preuniversitar a fost intens dezbătută, iar forma supusă procesului parlamentar reprezintă rezultatul unui efort colectiv la care au contribuit voluntar mii de oameni. Știm cu toții însă că dezbaterea și colaborarea nasc întotdeauna cele mai bune rezultate, mai ales când există un țel comun educație de calitate pentru un viitor mai bun al tuturor copiilor României.
Astfel, în cadrul dezbaterilor parlamentare din comisiile Camerei Deputaților, la care am participat de fiecare dată, a fost propus un număr mare de amendamente, iar multe dintre ele, care au fost și acceptate, adresează probleme importante ale învățământului din România, precum prevenirea și combaterea abandonului școlar, combaterea anafabetismului funcțional, implementarea unei educații centrate pe copii, elevi, pe tânăr, asigurarea siguranței în unitățile de învățământ, o mai bună pregătire a cadrelor didactice și sprijinul lor și respectarea normelor de etică și deontologie.
O să menționez doar câteva dintre programele pe care ne dorim ca prin acest proiect de lege să le generalizăm: Planul național de combatere a violenței școlare, care presupune mai multe măsuri pentru a preveni și reduce violența în școală în toate formele ei, Programul național integrat masă sănătoasă, ca parte a planului strategic integrat de reducere a abandonului școlar și Programul o carte pentru fiecare, un sprijin real pentru toți copiii și pentru stimularea lecturii în România. Le mulțumesc și vă mulțumesc tuturor celor care au contribuit la procesul legislativ derulat în Parlamentul României. Am încredere că veți vota această lege pentru că a fost un efort comun. Au fost acceptate în dezbaterile parlamentare amendamente din partea tuturor grupurilor parlamentare, iar Ministerul Educației a lucrat îndeaproape cu colegii dvs. din comisiile de resort. Astăzi avem ocazia să scriem împreună o nouă pagină importantă în parcursul educației din România.
Vă îndemn să nu lăsăm niciun copil în urmă”.
Proiectul Legii învățământului preuniversitar este al cincilea punct pe ordinea de zi, iar proiectul Legii învățământului superior este al șaselea punct, ambele fiind „sub rezerva primirii raportului”.
Raportul pentru proiectul Legii Învățământului Preuniversitar are 658 de pagini, iar raportul pentru proiectul Legii Învățământului Superior are 347 de pagini.
După votul din Camera Deputaților, proiectele vor ajunge în Comisia de Învățământ din Senat. Apoi, vor fi supuse votului amendamentele aduse de senatori. Președinta Comisiei de Învățământ din Senat este Monica Anisie, fost ministru al Educației. Camera Deputaților nu este for decizional.
Inițial, termenul anunțat pe procedura de urgență, în care se dezbat proiectele legilor educației, era de 30 de zile de la înregistrarea în Parlament, adică pe 5 aprilie. Asta ar fi însemnat ca termenul să expire vineri, 5 mai. Acum, potrivit site-ului Camerei Deputaților, deputații au termen 45 de zile de când legile au intrat în Cameră pentru dezbatere și vot final, adică 10 iunie 2023, scrie pe site.
Amintim că proiectele legilor au intrat în Parlament în procedură de urgență, ceea ce înseamnă că vor trece cu prioritate în comisiile de specialitate ale celor două Camere, adică nu vor parcurge traseul legislativ obișnuit, potrivit regulamentului Parlamentului.
Foto: © Cateyeperspective | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Deputații ar putea vota miercuri, 10 mai, legile Educației / Proiectele de legi pentru Învățământul Preuniversitar și Învățământul Superior sunt trecute pe ordinea de zi
Noul termen pentru votul pe Legile Educației, în Camera Deputaților – sâmbătă, 10 iunie. Proiectele merg apoi la Senat pentru dezbatere
G4Media.ro
Ștefan Lefter
Redacția
1 comment
Legii acesteia atât de în grabă propusă spre legiferare, îi mai trebuie, din nefericire, multiple corecturi, nu numai de natură conceptuală, ci și ortografică.
O observație, din multele posibile, este modificarea de la art. 88, lit. a), devenit art. 91, lit. a): conceptul de literație, primul din cele 8 competențe-cheie definite de Recomandarea Consiliului UE pentru învățarea pe tot parcursul întregii vieți (2018/C 189/1), este „tradus”, mai pe românește, limitativ, prin „competența de citire, scriere și înțelegere a mesajului”.
Literația, vrând-nevrând, este un termen generalizat în învățământul european, către care, declarativ, tindem și noi, dar de care, chiar din start, din informare insuficientă, ne dezicem, fiindcă nu se cunoaște, chiar de către legiuitor, că are o arie procedurală mult mai largă, care valorizează calitatea educației, fiind structurată în definiție, cunoștințe, abilități și atitudini:
„Definiție: a identifica, a înțelege, a exprima, a formula și a interpreta concepte, idei, sentimente, fapte și opinii, atât în formă orală, cât și scrisă, folosind materiale video, audio, digitale, la diferite discipline de studiu și în diferite contexte. Implică abilitatea de a comunica și de a relaționa efectiv cu alții, într-un mod adecvat și creativ.”
„Cunoștințe: vocabular, gramatică funcțională, funcții ale limbii (acte de vorbire) sunt incluse și: conștientizarea principalelor tipuri de interacțiune verbală; un registru de texte literare și non-literare; principalele caracteristici ale diferitelor stiluri și registre de limbă.”
„Abilități; comunicare orală și în scris într-o varietate de situații, monitorizarea și adaptarea propriei comunicări la cerințele situației; sunt incluse și: a distinge și a folosi diferite tipuri de surse; a căuta, a colecta și a procesa informația, a folosi resurse, a formula și a exprima argumente orale și scrise în mod convingător, adecvat contextului; se referă la gândirea critică și la abilitatea de a evalua și de a opera cu informația.”
„Atitudini: deschiderea (dispoziția) pentru dialog constructiv, aprecierea calităților estetice, interesul pentru interacțiunea cu celălalt; implică și conștientizarea impactului limbajului asupra celorlalți și nevoia de a înțelege și a folosi limbajul într-o manieră pozitivă, responsabilă din punct de vedere social”.
În dezbaterea din ziua de luni, 24.04, termenul „literație” a părut propunătorului „puțin ambiguu” (!) și a fost votat în câteva secunde sub forma „competența de citire, scriere și înțelegere a mesajului”, primind și acordul reprezentantului Ministerului Educației.
Cam aceasta a fost atmosfera în care un concept european de profundă semnificație modernă pentru sistemul de învățământ a fost sacrificat, întors la sensuri din vremuri revolute, de „alfabetizare”: DEX : „ALFABETIZÁ, alfabetizez, vb. I. Tranz. A învăța pe un analfabet să scrie și să citească.” Numai atât își propune școala românească după 70 de ani?
În motivarea acestui amendament s-a consemnat mai târziu cu totul altceva, că termenul, „deși este folosit, nu este înscris în dicționar”! Tot este un semn că s-a înțeles, până la urmă, despre este vorba. Cuvântul se adresează totuși cadrelor didactice și acestea, în majoritate, deși nu contribuie la redactarea unei legi, știu ce înseamnă, folosindu-l frecvent în studii de specialitate și în activitatea didactică. Propunătorul, altfel cu o bogată și îndelungată activitate în învățământ, ar fi trebuit, când și-a asumat calitatea de legiuitor, să știe semnificațiile cuvântului „literație”, pentru a nu diminua calitatea conceptuală a unei legi de maximă importanță.
În Legea 1/2011, s-a folosit sintagma „competențe de comunicare în limba română și în limba maternă”, utilizându-se corect și realmente novator terminologia din acel timp, oferită de Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului privind competențele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC).