Cele două proiecte consolidate ale legilor Educației, respectiv Legea învățământului preuniversitar și Legea învățământului superior, ar putea fi publicate săptămâna viitoare, după cum a anunțat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la DCNews.ro: „Planul nostru este ca săptămâna viitoare să reușim să integrăm toate amendamentele pe care le luăm în considerare”. Acesta a precizat că „avem un mare hop și mari emoții la Ministerul de Finanțe, spre exemplu, pentru că impactul bugetar al acestor transformări este imens”.
- Ministerele de Finanțe și Muncii sunt ministere avizatoare ale proiectelor de legi ale Educației. Fără un aviz pozitiv al acestora și al Ministerului Justiției, proiectele înseamnă că nu respectă legislația în vigoare sau nu pot fi susținute de Bugetul României și nu pot fi aprobate de Guvern pentru a fi trimise în Parlament.
„Planul nostru este ca săptămâna viitoare să reușim să integrăm toate amendamentele pe care le luăm în considerare, amendamente susținute de argumente logice, care aduc o plusvaloare proiectului, indiferent de unde vin. Poate să vină de la cei mai supărați pe lege. Dacă au dreptate, le analizăm, lucru pe care o să îl certificăm printr-o listă de amendamente, de la 1 la 10.431, pentru că atâtea sunt de la 1.523 de inițiatori. Am luat în considerare deja câteva zeci, poate chiar sute, acum integrăm”, a spus ministrul Educației.
- Menționăm că, în cadrul evenimentului „România Viitorului”, organizat marți, 6 septembrie, Sorin Cîmpeanu a spus în mod direct că săptămâna viitoare vor fi publicatele cele două proiecte: „Săptămâna viitoare cel mai târziu vom face publice proiectele celor două legi ale Educației”.
El a menționat că, după ce proiectele vor fi consolidate, acestea vor fi transmise ministerelor avizatoare. „Emoții mari” sunt la Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii, conform ministrului Cîmpeanu: „După ce vom face integrarea aceasta, le vom transmite, conform codului administrativ, către Uniunea Națională a Consiliilor Județene, către Asociația Municipiilor, Asociația Comunelor și Asociația Orașelor din România. Le trimitem ministerelor avizatoare. Avem un mare hop și mari emoții la Ministerul de Finanțe, spre exemplu, pentru că impactul bugetar al acestor transformări este imens. Am spus, toate schimbările de proces, toate schimbările de arhitectură de sistem sunt degeaba dacă n-ai și resurse. E clar. La Ministerul Muncii avem acel hop cu salarizarea cadrelor didactice, la Consiliul legislativ, la Consiliul Economic și Social”.
Cîmpeanu a menționat că până la sfârșitul lunii septembrie proiectele de lege ar urma să fie adoptate de Guvern și transmise Parlamentului: „Dacă vor avea observații (ministerele avizatoare – n. red.), le vom prelua și pe acestea, în așa fel încât până la finalul lunii septembrie să fie parcurs tot acest proces de consultare în această etapă, de preluare a observațiilor și de adoptare în Guvern, iar la finalul lunii septembrie să-l trimitem Parlamentului. Parlamentul, sper eu, să decidă calendarul dezbaterilor parlamentare în așa fel încât să le putem avea adoptate în acest an calendaristic. Este foarte important să le avem în acest an calendaristic, pentru că este vorba de planurile cadru de liceu. E o mare problemă ce învață copiii, curriculumul”.
Informații de context
Când au fost puse în dezbatere cele două proiecte, Sorin Cîmpeanu a declarat că impactul bugetar pentru legea Învățământului preuniversitar este de 31 de miliarde de lei, iar pentru legea Învățământului superior – 5 miliarde de lei: “Impactul bugetar este foarte mare. Este vorba de un impact bugetar de peste 5 miliarde de lei pentru legea învăţământului superior şi de peste 31 de miliarde de lei pentru legea învăţământului preuniversitar. Doar 25% reprezintă impact al creşterilor salariale, care vor fi de 43%, restul sunt burse pentru elevi”. – detalii aici
„Spre exemplu 25% este impactul salarizării, 25% este impactul diversificării curricumului. Diversificarea curriculumului începe în septembrie 2023, nu are impact până atunci, şi începe cu clasa a IX-a, deci va fi un sfert de impact. (…) Bursele elevilor vor avea impact total încă din ianuarie 2023, spre exemplu. Salarizarea – cel mai probabil că va fi luată în calcul din septembrie 2023. Este vorba de o creştere a costului standard pentru cheltuieli salariale, care este în momentul de faţă 6.386 de lei la 9.000 per elev. Este vorba de o creştere a salariului, care în momentul de faţă în Educaţie este 6.500 de lei brut, la 9.300 de lei brut. Cel mai important este că e vorba de o creştere a costului standard pentru cheltuieli materiale, evaluare şi pregătire profesională”, a explicat pe 13 iulie Cîmpeanu.
Ce prevede proiectul actual al legii Educației
La art. 106 din proiectul Legii învățământului preuniversitar sunt următoarele prevederi:
„(1) Finanțarea cheltuielilor pentru educație, la nivelul sistemului național de învățământ preuniversitar și superior, cu toate componentele sale de asigurare a funcționării, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.
(2) În conformitate cu principiul importanţei sociale a muncii, salarizarea cadrului didactic stagiar din sectorul educației se realizează în raport cu complexitatea, responsabilitatea și nivelul studiilor, într-un cuantum egal cu salariul mediu brut pe economie din anul bugetar încheiat”.
La Ministerul Muncii este articolul din proiectul de lege care prevede ca salarizarea cadrelor didactice stagiare să fie într-un cuantum egal cu salariul mediu brut pe economie. În România, Legea 153 din 28 iunie 2017 este cea care cuprinde prevederile referitoare la salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Este singura lege care reglementează salariile.
Pe 12 iulie, ministrul anunța ca cel mai mic salariu net în învățământ va fi cel mediu pe economie. Câştigul salarial mediu net a fost 3.977 lei în luna iunie, potrivit Institutului Național de Statistică.
Pe 13 iulie, în ziua aprobării în Guvern a noilor proiecte de lei, în primă lectură, ministrul anunța creșteri salariale de 43%.
Conform legii în vigoare, profesorii ar fi trebuit să primească încă din 2020 o creștere de 16% pentru a ajunge la grila prevăzută de lege pentru anul 2022. Cu creșterea primită în ianuarie 2022, de 4 puncte procentuale, ar mai fi 12% creștere până la grilă, spunea ministrul Educației în ianuarie 2022, când lăsa să se înțeleagă că acești bani ar putea fi acordați la această rectificare bugetară, condiționând asta de încasările la buget. Vezi aici ce salarii de bază ar fi primit profesorii, dacă era respectat calendarul de creștere din grila prevăzută de Legea salarizării 153/2017.
Cu toate aceste, amintim că premierul României, Nicolae Ciucă, a anunțat pe 2 august că educația va primi 15% din bugetul consolidat până în 2027, potrivit unui comunicat al Guvernului. – Mai multe detalii aici
Dacă Educația va primi 15% din bugetul consolidat în 2027, atunci acest lucru înseamnă încălcarea programului de Guvernare actual PSD-PNL-UDMR, care prevede la capitolul „obiective strategice în Educație”, la pagina 86, că „Guvernul va susține creșteri graduale, până în anul 2024, pentru finanțarea educației, de până la 18% din bugetul național (6% din PIB)”.
1 comment
Nu prea ai cum sa cresti salariile doar in educatie, atata vreme cat ai doar legea 153/2017.
Prin urmare, daca minimul din educatie creste la valoarea salariului mediu pe economie, aceasta nu inseamna decat ca se modifica valoarea de referinta pentru legea 153/2017, prin urmare, toate salariile din bugetar vor suferi modificari.
Adica, la fel cum se intampla cu ocazia altor mariri promise, dorinta este sa existe un efect lateral care sa creasca lefurile protejatilor politic.
Pentru aceasta, este necesar ca referinta sa ajunga la circa 3800 de lei, astfel incat coeficientul de 1.64 sa duca spre cei 6100 ai salariului mediu brut. In acelasi timp insa, aceasta modificare va insemna o indemnizatie de 30400 lei pentru un primar al unui municipiu resedinta de judet…