PROIECT Școlile pot înființa consorții școlare timp de cel puțin 3 ani, cu acordul inspectoratelor școlare și consiliilor locale. Profesorii care predau în acestea au prioritate la mobilitatea didactică – condițiile și model de documente

3.161 de vizualizări
Foto: © Iurii Sokolov | Dreamstime.com
Școlile pot forma consorții școlare împreună cu alte școli din apropiere, cu acordul inspectoratelor școlare și al consiliilor locale, după ce le este aprobată documentația pe care o depun în acest sens, prevede regulamentul de înființare al consorțiilor școlare, pus în consultare de Ministerul Educației luni.

„Consorţiile şcolare sunt structuri asociative, fără personalitate juridică, constituite, în baza unui contract de parteneriat, din două sau mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar, cu personalitate juridică, de stat şi/sau particulare și confesionale autorizate să funcționeze provizoriu/acreditate”, se arată în document, care poate fi descărcat mai jos din articol.

  • Amintim că ministra Educației, Ligia Deca, a spus încă din primele zile de la preluarea mandatului de ministru, în octombrie 2022, că o soluție pentru ca unele școli să nu mai învețe în 3 schimburi sunt „consorțiile cu școli din vecinătate”.

Art. 3 – (1) Obiectivul general al unui consorţiu școlar constă în asigurarea calității educației care să genereze pentru beneficiarii primari condiţiile necesare pentru formarea și/sau dezvoltarea competenţelor-cheie şi pentru profesionalizarea progresivă, în acord cu profilul educaţional al absolventului fiecărui nivel de învăţământ.

(2) Consorţiile şcolare au următoarele obiective specifice:

a) facilitarea accesului la servicii educaţionale de calitate pentru toţi elevii;

b) îmbunătăţirea calităţii serviciului de educaţie prin adaptarea la nevoile şi opţiunile elevilor (curriculum la decizia elevului din oferta şcolii adoptat în funcţie de necesităţile unităţilor de învăţământ care fac parte din consorţiu);

c) dezvoltarea de programe curriculare şi extracurriculare la nivelul unităţilor de învăţământ, inclusiv pentru secţii şi structuri în limbile minorităţilor naţionale;

d) eficientizarea alocării de resurse de la bugetele locale şi utilizarea sustenabilă a bugetelor proprii;

e) facilitarea accesului unităţilor de învăţământ din cadrul acestora la proiecte în parteneriat cu alte instituţii şi organizaţii publice ori private, din ţară sau din străinătate;

f) efectuarea de stagii de pregătire practică atât pentru elevii din învăţământul liceal tehnologic şi postliceal, cât şi pentru cei înscrişi în alte programe curriculare saue xtracurriculare;

g) investigarea nevoilor de educaţie şi formare profesională dintr-un sector de activitate sau arie teritorială de interes comun şi planificarea coordonată a ofertei, pe termen mediu şi lung, pentru acoperirea optimă a nevoilor identificate;

h) realizarea de acţiuni coordonate pentru acoperirea nevoilor de orientare şi consiliere a elevilor;

i) colaborarea în teritoriu pentru asistenţă specializată, consiliere şi sprijin în favoarea familiilor elevilor cu risc de părăsire timpurie a şcolii;

j) colaborarea pentru specializările/calificările care presupun competenţe combinate;

k) promovarea colaborării interdisciplinare în vederea stimulării inovării şi formarea competenţelor pentru dezvoltare sustenabilă în societatea cunoaşterii;

l) colaborarea pentru asigurarea calităţii prin benchmarking, schimb de bune practici în cadrul reţelei şi cu şcoli din Uniunea Europeană, în special privind implementarea asigurării calităţii, învăţarea centrată pe elev, elevii cu nevoi speciale, elaborarea de materiale de învăţare etc.;

m) realizarea de acţiuni comune de marketing pe piaţa serviciilor educaţionale;

n) diversificarea ofertei de servicii educaţionale, prin programe de stimulare a performanţei, de educaţie timpurie, de realizare a programului “Şcoală după şcoală”, de formare a adulţilor, contractarea unor servicii pentru întreprinderi şi comunităţile locale (de exemplu: studii, cercetări, consultanţă etc.)”.

Profesorii din consorții au prioritate la mobilitatea didactică

Art. 4 – Consorţiile şcolare asigură:

a) prioritate cadrelor didactice angajate în unităţile membre ale consorţiului în etapele de mobilitate ale personalului didactic de predare conform prevederilor Metodologiei – cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar, precum:

(i) constituirea de posturi didactice/catedre vacante din ore existente în două sau mai multe unități de învățământ, membre ale respectivului consorțiu, din aceeași localitate sau din localități învecinate din același județ;

(ii) completarea normei didactice de predare pe perioadă nedeterminată/determinată a personalului didactic de predare titular la nivelul unităţilor de învățământ din consorțiu;

(iii) completarea normei didactice de predare pe perioadă determinată, la nivelul consorțiului, pentru cadrele didactice debutante, cărora li se poate constitui cel puţin o jumătate de normă didactică de predare în baza documentelor de numire/transfer/repartizare pe post/catedră;

(iv) constituirea normei didactice de predare, încadrarea şi întregirea normei didactice de predare a cadrelor didactice angajate pe durata de viabilitate a postului/catedrei în două sau mai multe unităţi de învățământ ori pe două sau mai multe specializări în cadrul consorțiului;

(v) completarea normei didactice de predare pe perioadă determinată, la nivelul consorţiului, a cadrelor didactice angajate pe durata de viabilitate a postului/catedrei, cărora li se poate constitui cel puţin o jumătate de normă didactică de predare în baza documentelor de repartizare pe post/catedră;

(vi) pretransferul consimţit între unităţile de învățământ la nivelul consorţiului, în aceeaşi localitate, în localitatea de domiciliu sau pentru apropiere de domiciliu ori prin schimb de posturi al personalului didactic de predare titular, precum și al cadrelor didactice debutante înscrise la examenul național pentru obținerea definitivării în învățământ, sesiunea anului respectiv;

(vii) modificarea repartizării cadrelor didactice angajate pe durata de viabilitate a postului/catedrei, la nivelul unităților de învățământ din consorțiul școlar, cărora nu li se poate constitui o normă didactică de predare completă conform deciziilor de repartizare pe post/catedră sau prin schimb de posturi.

b) utilizarea în comun a componentelor bazei materiale ale unităților de învățământ din consorțiu (definite conform Legii Învățământului Preuniversitar nr. 198/ 2023, art 146, alin. 5): spaţii pentru procesul de învăţământ, mijloace de învăţământ, bunuri mobile dobândite în urma implementării de proiecte, cu finanţare rambursabilă sau nerambursabilă, biblioteci, ateliere şcolare, ferme didactice, terenuri agricole, cămine, internate, cantine, cluburi ale elevilor, baze şi complexuri cultural-sportive;

c) lărgirea oportunităţilor de învăţare oferite beneficiarilor primari şi sprijin suplimentar oferit elevilor în risc de excluziune;

d) recunoaşterea reciprocă a rezultatelor învăţării şi evaluării acestora;

e) participarea la proiecte şi programe ale Uniunii Europene, în mod special din domeniul educaţiei, cel digital şi al noilor tehnologii folosite în scop educaţional, inovativ şi cultural”.

Cum pot înființa școlile un consorțiu școlar

Capitolul II. Înfiinţarea, organizarea și funcționarea consorţiilor şcolare

Conducerea unităților de învățământ preuniversitar care intenționează să constituie un consorțiu școlar identifică unități de învățământ partenere care funcționează pe teritoriul aceluiași județ/municipiului București sau în județe limitrofe.

Art. 6 – La constituirea consorțiului școlar, unitățile de învățământ preuniversitar vor avea în vedere posibilitatea de a derula activități comune ale elevilor și cadrelor didactice. În acest sens vor fi analizate condițiile de acces între unitățile de învățământ preuniversitar, distanța dintre unitățile de învățământ, căile de acces, existența mijloacelor de transport în comun și a transportului școlar.

Art. 7 – Asocierea în consorţii şcolare se realizează în condițiile îndeplinirii de către unităţile de învăţământ preuniversitar a criteriilor cuprinse în Anexa 1 la prezenta metodologie.

Art. 8 – În vederea constituirii consorţiului Consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ decid în privinţa parteneriatului cu alte unităţi de învățământ Consorţiile şcolare se înfiinţează între două sau mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar, de stat ori particulare autorizate/acreditate, în baza unui contract de parteneriat, conform modelului prevăzut în Anexa 2, care face parte integrantă din prezenta metodologie.

Art. 10 – Contractul de parteneriat stabileşte denumirea consorțiului școlar și modul de colaborare între unităţile de învăţământ preuniversitar semnatare ale contractului şi principalele domenii de activitate.

Art. 11 – (1) Contractul de parteneriat se încheie pentru o perioadă de 3-5 ani, cu posibilitatea de prelungire cu acordul părţilor, prin act adiţional.

(2) Contractele de parteneriat şi actele adiţionale la acestea se semnează de conducerea fiecărei unităţi de învăţământ, parte a consorţiului.

Art. 12 – (1) Unităţile de învăţământ preuniversitar care doresc să constituie un consorţiu şcolar solicită în scris avizul de oportunitate al inspectoratului şcolar şi avizul de înfiinţare al autorităţilor administraţiei publice locale din raza teritorială unde funcţionează fiecare unitate de învăţământ.

(2) Dosarele înaintate la ISJ/ISMB în vederea obţinerii avizului de oportunitate trebuie să conţină următoarele documente:

a. Cererea de acordare a avizului de oportunitate, conform Anexei 4 a prezentei metodologii;

b. Criterii de constituire a consorțiului școlar, conform Anexei 1 a prezentei metodologii;

c. Copii ale proceselor-verbale ale şedinţelor CA al fiecărei unităţi de învățământ în care s-a hotărât parteneriatul cu alte unităţi şcolare în vederea constituirii consorţiului, împreună cu copii ale hotărârilor CA adoptate;

d. Contractul de parteneriat;

e. Componenţa consorţiului și responsabilul anual al consorțiului care asigură secretariatul consorţiului pentru fiecare an, pe întreaga durată a contractului de parteneriat, conform Anexei 3 a prezentei metodologii.

(3) Dosarele înaintate autorităţilor administraţiei publice locale în vederea obţinerii avizului de înfiinţare trebuie să conţină următoarele documente:

a. Solicitarea de acordare a avizului de înfiinţare;

b. Copie a avizului de oportunitate emis de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ)/Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB), conform Anexei 5 la prezenta metodologie;

c. Contractul de parteneriat.

d. Copii ale proceselor-verbale ale şedinţelor CA al fiecărei unităţi de învățământ în care s-a hotărât parteneriatul cu alte unităţi şcolare în vederea constituirii consorţiului, împreună cu copii ale hotărârilor CA adoptate;

(4) Pentru fiecare din solicitările de la alin (2) și (3) se întocmeşte câte un singur dosar la nivel de consorţiu.

(5) Responsabilul anual al consorțiului informează Inspectoratul Școlar Județean (ISJ)/Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) asupra acceptului de înfiinţare/prelungire a duratei de funcţionare a consorţiului, primit de la Consiliul Local.

Art. 13 – (1) O unitate de învăţământ preuniversitar poate deveni parte într-un consorţiu şcolar deja constituit, prin încheierea unui act adiţional la contractul de parteneriat existent, dacă îndeplinește criteriile prevăzute pentru formarea consorțiului.

(2) Solicitarea unităţii de învăţământ preuniversitar de a deveni parte a unui consorţiu şcolar deja constituit este adresată consiliilor de administraţie ale unităţilor de învăţământ care fac parte din consorţiul şcolar.

(3) Unitatea de învăţământ preuniversitar care dorește să devină parte a unui consorţiu şcolar deja constituit solicită în scris avizul de oportunitate al inspectoratului şcolar şi acceptul de includere în cadrul respectivului consorțiu al autorităţilor administraţiei publice locale din raza teritorială unde funcţionează unitatea de învăţământ.

(4) Dosarul unităţii de învăţământ preuniversitar care intenționează să devină parte a unui consorţiu şcolar deja constituit înaintat la Inspectoratul Școlar Județean (ISJ)/Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) în vederea obţinerii avizului de oportunitate trebuie să conţină următoarele documente:

a. Cererea de acordare a avizului de oportunitate, conform Anexei 4 a prezentei metodologii;

b. Fișa completată cu criteriile de constituire a consorțiului școlar, conform Anexei 1 a prezentei metodologii;

c. Copii ale proceselor-verbale ale şedinţelor CA al fiecărei unităţi de învățământ preuniversitar care face parte din consorțiul școlar, împreună cu copii ale hotărârilor CA adoptate;

d. Actul adițional la contractul de parteneriat.

(5) Dosarul înaintat autorităţilor administraţiei publice locale în vederea obţinerii avizului de includere în consorțiul școlar deja înfiinţat trebuie să conţină următoarele documente:

a. Cererea de acordare a avizului de includere în consorțiul școlar deja înfiinţat;

b. Copie a avizului de oportunitate emis de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ)/Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB);

c. Actul adițional la contractul de parteneriat.

d. Copii ale proceselor-verbale ale şedinţelor CA al fiecărei unităţi de învățământ în care s-a hotărât parteneriatul cu alte unităţi şcolare în vederea constituirii consorţiului, împreună cu copii ale hotărârilor CA adoptate;

(6) Responsabilul anual al consorțiului informează Inspectoratul Școlar Județean (ISJ)/Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) asupra acceptului avizului de includere în consorțiul școlar deja înfiinţat, primit de la Consiliul Local”, conform documentului.

FOTO DOCUMENT DESCARCĂ Proiect – regulament înființare consorții școlare:

Foto: © Iurii Sokolov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Pandemia a favorizat accentuarea problemelor emoţionale în rândul copiilor, cu efecte pe termen lung asupra sănătăţii mintale / 46,8% dintre minorii care au apelat la Telefonul Copilului au raportat abuz și violență în familie

Pandemia a exacerbat problemele psihologice şi abuzul în rândul copiilor, în contextul măsurilor de izolare impuse, se arată într-un comunicat de presă al Asociaţiei Telefonul Copilului, care a raportat că…
Vezi articolul