PROIECT Profesorii trebuie să obțină cel puțin 15 credite transferabile europene în 4 ani școlari, programele de formare continuă au minimum 25 de ore și nu se pot organiza în vacanțe – metodologie

Profesorii din învățământul preuniversitar vor fi obligați să acumuleze minimum 15 credite ECTS în fiecare ciclu de 4 ani, potrivit noului proiect de metodologie lansat în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) privind tipul programelor de formare continuă. Cursurile nu vor mai putea avea loc în vacanțe sau în perioadele de sărbători, iar activitățile de formare vor fi limitate la maximum 4 ore pe zi în timpul săptămânii.

• De precizat că MEC a pus în consultare doar metodologia, nu și ordinul de ministru cu rol de act normativ a cărui anexă este această metodologie – proiect.

Una dintre cele mai importante modificări este trecerea de la creditele profesionale transferabile (CPT) la creditele europene transferabile (ECTS). În metodologia din 2022, profesorii trebuiau să acumuleze 90 de CPT la fiecare 5 ani, iar calculul creditelor era centrat pe participarea la programe și activități de formare recunoscute la nivel național.

În noua metodologie, fiecare cadru didactic trebuie să acumuleze minimum 15 credite ECTS la fiecare 4 ani școlari. Se aplică o corespondență oficială: 6 CPT = 1 ECTS. Această schimbare aliniază procesul românesc la standardele europene și pune accentul mai clar pe recunoașterea rezultatelor învățării și pe transparența acumulării de competențe.

Metodologia din 2022 prevedea organizarea formării în sistem blended-learning sau online. Noua metodologie în stadiul de proiect prevede procente ușor diferite:

• Blended-learning: minimum 60% din timp față-în-față, maximum 40% online.
• Online: minimum 60% online sincron, maximum 40% online asincron.
• Față-în-față: 100% activități directe.

De asemenea, bugetul de timp s-a standardizat:

• Programele de specialitate trebuie să aibă între 25 și 125 de ore (multiplu de 25).
• Programele complementare trebuie să aibă între 25 și 75 de ore.

În metodologia anterioară, intervalul era mai larg, de 60–120 de ore, iar definirea clară a activităților teoretice și practice nu era atât de detaliată.

În ambele metodologii, evaluarea formabililor presupune realizarea unui portofoliu. Însă, în noul sistem, forma de evaluare este strâns legată de tipul de organizare a programului:

• evaluare față-în-față pentru blended-learning și față-în-față,
• evaluare online sincron pentru programele desfășurate online.

Certificatele de formare continuă vor fi însoțite obligatoriu de o fișă a competențelor și a modulelor parcurse, fără de care certificatul nu este valabil.

În vechea metodologie, furnizorii erau în principal universitățile, casele corpului didactic și organizațiile partenere ale Ministerului Educației în proiecte europene.

Noua metodologie lărgește sfera, incluzând și organizații nonguvernamentale naționale și internaționale active în domeniul educației, cu condiția ca acestea să aibă cel puțin 3 ani de experiență.

În plus, calitatea de furnizor este limitată exclusiv la perioada de acreditare a programului propus, iar implementarea activităților trebuie notificată Ministerului înainte de începere și la finalizare, într-un sistem de raportare periodică mai strict decât anterior.

Monitorizarea impactului formării

În metodologia din 2022, monitorizarea impactului formării era realizată mai ales la nivel de școală, prin profesorii mentori sau comisii de mentorat.

Proiectul de nouă metodologie implică inspectoratele școlare și casele corpului didactic ca actori principali ai monitorizării, care vor evalua efectele programelor inclusiv prin rezultate la evaluările elevilor sau prin asistențe la ore. Se instituie astfel o supraveghere mai amplă și formalizată a efectelor formării asupra calității educației.

Termene și restricții noi pentru desfășurarea programelor

Metodologia din 2025 adaugă restricții clare privind calendarul formării:

• Nu se pot desfășura activități de formare între 1–31 august, în perioada 20 decembrie – 15 ianuarie, în vacanța de Paște, duminica sau în zilele de sărbători legale.
• Numărul maxim de ore de formare pe zi: 8 ore.

Aceste reguli nu erau explicit prevăzute în metodologia din 2022, unde exista mai multă libertate de organizare a activităților.

Reguli mai stricte pentru certificare și evidență

Furnizorii sunt acum obligați să:

• păstreze registre stricte ale certificatelor eliberate;
• arhiveze documentele atât fizic, cât și electronic;
• respecte proceduri digitale exclusive de comunicare cu Ministerul Educației.

Documentele trimise în format neconform nu mai sunt luate în considerare, ceea ce implică o responsabilitate procedurală mai mare decât în vechea metodologie.

DOCUMENT DESCARCĂ Proiectul de metodologie despre programele de formare pentru profesori 2025:

Amintim că metodologia actuală de acordare a creditelor transferabile în învățarea pe tot parcursul vieții este cea aprobată prin OME 6.768 din 2023.

Ce prevede legea educației 198/2023 despre formarea continuă a personalului didactic

„Articolul 188 – (1) Pentru personalul didactic, formarea continuă este un drept și o obligație.

(2) Tipul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, asigurarea calității programelor și sistemul de acumulare a creditelor se reglementează prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD.(3) Distribuția numărului de credite ECTS obținut, începând cu numărul minim, va respecta următoarele criterii:

a) minimum 5 credite ECTS vor respecta competențele prioritare prevăzute în planul național de formare continuă în cariera didactică. Acestea sunt finanțate prin programe naționale, din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea specială a unităților de învățământ pentru cheltuieli privind perfecționarea pregătirii profesionale a personalului didactic și didactic auxiliar, pentru implementarea politicilor și strategiilor Ministerului Educației;

b) minimum 5 credite ECTS vor respecta prioritățile la nivel școlar sau, după caz, local, în conformitate cu cartografierea periodică a nevoilor de formare la nivelul județului, realizată de CCD, sau, după caz, în funcție de nevoile de formare continuă ale personalului didactic identificate la nivelul CFDCD. Acestea sunt finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu pregătirea profesională, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale;

c) maximum 5 credite ECTS vor fi la decizia cadrului didactic. Acestea pot fi finanțate din bugetul CCD sau, după caz, din finanțarea de bază a unităților de învățământ pentru cheltuieli cu formarea continuă, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.

(4) Evaluarea rezultatelor învățării programelor de formare continuă și procedura-cadru de finanțare se stabilesc prin metodologie, aprobată prin ordin al ministrului educației, la propunerea CNFDCD.

(5) Obținerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea curentă, se consideră formare continuă.

(6) Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competențe didactice, pentru disciplinele din același domeniu fundamental cu domeniul licenței, prin programe de formare a adulților.

(7) Personalul didactic din învățământul preuniversitar este obligat să participe cel puțin o dată la 2 ani la cel puțin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unității de învățământ, pe baza analizei nevoilor de formare elaborată de CNFDCD.

(8) Programele de conversie profesională postuniversitare pentru cadre didactice sunt organizate de instituțiile de învățământ superior. Acestea se desfășoară în baza unor norme metodologice specifice, adoptate prin ordin al ministrului educației.

(9) Cheltuielile pentru formarea continuă a personalului didactic de predare din învățământ preuniversitar sunt suportate de către angajator, din sume alocate de la bugetul de stat sau din alte surse de finanțare, conform legii, cel puțin pentru obținerea numărului minim de credite ECTS prevăzut la alin. (2).

(10) Unitățile de învățământ, pe baza unui regulament aprobat de consiliul de administrație, pot susține stagii de dezvoltare profesională pentru obținerea gradelor didactice II și I de către personalul didactic de predare din învățământul preuniversitar.

(11) Pentru personalul din învățământul preuniversitar, formarea continuă va include, în mod obligatoriu și periodic, un curs de prim ajutor”.

Foto: © Liquoricelegs | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

Învățător: Sunt foarte multe cazuri în care cadrele didactice plătesc cursurile de formare din banii proprii / Cheltuielile pentru formarea continuă a profesorilor, cel puțin pentru obținerea numărului minim de credite transferabile, sunt suportate de angajator, potrivit cadrului legal

Regulamentul pentru acordarea creditelor transferabile, publicat în Monitorul Oficial / În învățământul superior, un credit cuprinde 14-15 ore de pregătire individuală și tot atâtea ore didactice

Minimum 15 credite transferabile obținute prin cursuri de formare continuă o dată la 5 ani, condiție pentru profesori în proiectul legii Deca. Impactul formărilor va fi monitorizat la clasă, anunță ministra

SURSE Tăiere masivă a numărului de credite obligatorii pentru formarea continuă a profesorilor. Proiectul legii Deca prevede cel puțin 15 credite profesionale transferabile, față de 90 în prezent