Programul „Masă Sănătoasă” – aplicat în doar o treime dintre școlile selectate, și așa sunt prea puține față de cât cere Legea Deca Iohannis – Raport World Vision / Sunt prea puțini bani alocați, mesele calde – înlocuite adesea cu pachete / Alimentația astfel primită – principala masă a zilei pentru jumate dintre elevii din program

Programul Național „Masă Sănătoasă” (PNMS), aplicat în acest an școlar, în continuarea unora similare desfășurate în anii anteriori, a fost implementat în mod real în puțin peste o treime din cele 450 de școli selectate, arată un studiu realizat de World Vision România, publicat joi. Nu mai puțin de 64% dintre școlile declarate eligibile nu au ajuns să și implementeze acest program, al cărui scop oficial este să sprijine participarea la educație a copiilor din zone cu risc de excluziune și de abandon școlar.

Acest eșec se înregistrează în condițiile în care masa primită de elevi prin „Masa Sănătoasă” reprezintă, potrivit raportului citat, principala masă a zilei pentru jumătate (49%) dintre elevii din școlile incluse în PNMS. Pentru aproape un sfert dintre acești elevi (22%), este singura masă a zilei.

• Edupedu.ro a semnalat  că numărul elevilor beneficiari ai programului „Masă Sănătoasă” ar trebui să crească substanțial în urma noii Legi a învățământului preuniversitar. Prevederile acesteia, potrivit cărora 1 milion de elevi trebuie să beneficieze din actualul an școlar de „Masă sănătoasă”, au fost amânate deja, iar în măsurile adoptate între timp de guvern s-a început cu mai puțini copii decât prevede legea – aproximativ 500.000. Numărul este semnificativ mai mare decât cel folosit acum în program – elevi din circa 450 de școli, care fac obiectul studiului World Vision.

De unde se pleacă, deci, în planurile de extindere a programului „Masă sănătoasă”?

Raportul „Sunt hrăniți #destul copiii României? Masa la școală și masa acasă” (integral la finalul articolului), publicat de World Vision, are la bază două sondaje – unul în rândul directorilor sau al cadrelor didactice responsabile cu aplicarea PNMS în școlile incluse în program, în primul semestru al anului școlar 2023-2024; respectiv un sondaj în rândul părinților copiilor care primesc masă în cadrul acestui program.

Raportul WV menționează că familiile copiilor înscriși în PNMS sunt, de obicei, relativ numeroase, cu o medie de 5,2 membri pe gospodărie (aproape dublu față de media națională), iar 73% dintre părinții intervievați au maxim 10 clase. 72% dintre părinți sunt ei înșiși persoane lipsite de ocupație.

În aceste condiții, reiese din analiza World Vision, programul „Masă caldă” a fost o iluzie pentru mulți dintre potențialii beneficiari: 

• „Pentru cea mai mare parte dintre școlile beneficiare (77% dintre ele) PNMS a avut un grad ridicat de dificultate, implementarea programului nefiind precedată de o pregătire a unităților școlare de a oferi masă caldă copiilor prin asigurarea unor spații adecvate, sau de estimare a capacităților la nivel local de a identifica firme specializate în acest sens.”

Aceste lipsuri au făcut ca larga majoritate a școlilor să opteze pentru soluția externalizării PNMS. Potrivit analizei, „lipsa spațiului și dotărilor necesare preparării mesei pentru a făcut ca procesul de externalizare a PNMS să fie aproape general (91%), alocarea financiară diminuându-se prin costuri suplimentare aferente externalizării (transport, profit, ambalare etc.). Externalizarea, deși aduce confort instituțional și, în unele cazuri, și garanția calității produselor alimentare utilizate, scade valoarea educativă a programului, cel puțin sub aspectul pregătirii copiilor în vederea unui ritual alimentar sănătos: diversificarea felurilor de mâncare (în majoritatea cazurilor copilul primește un sandwich), conținutul și calitatea produselor alimentare, utilizarea veselei și tacâmurilor, ținută și etichetă în timpul mesei etc.”

Mai precis, la nivel național:

• 9% dintre școlile din eșantion au optat pentru masă caldă preparată în regim propriu
• 28% pentru masă caldă în regim catering
• 63% pentru varianta pachet alimentar

În același timp, valoarea pachetului, de 15 lei/beneficiar, este considerată prea mică atât de majoritatea părinților (70%), cât și de un număr considerabil dintre cadrele didactice unde e implementat programul (36%). 

Drept urmare, școlile au fost forțate să apeleze la externalizare în situația în care, „masa caldă pregătită în regim propriu este singura variantă care, în majoritatea cazurilor (55%) include două feluri de mâncare și, în unul din cinci cazuri și desert”. 

Dintre profesorii intervievați, doar unul din cinci (21%) consideră că masa oferită copiilor este suficientă și doar puțin peste un sfert (28%) dintre reprezentanții școlilor care implementează programul consideră această masă ca fiind corespunzătoare sub toate aspectele (diversitate, aspect, ambalare, prospețime).

Dar cât folosește „masa caldă”, acolo unde este oferită elevilor?

Potrivit studiului, două treimi (64%) dintre reprezentanții școlilor incluse în evaluare apreciază că, după introducerea PNMS, frecvența participării elevilor la ore s-a îmbunătățit. Totodată, în cazul școlilor care oferă masă caldă în regim propriu, probabilitatea aprecierii pozitive este cu 18% mai ridicată.

World Vision apreciază că „valoarea de ajutor social imediat pentru copii a PNMS este cel puțin egală cu valoarea de suport pentru menținerea în educație, cu atât mai mult cu cât în majoritatea zonelor defavorizate sprijinul instituțional pentru hrană oferit copiilor (centre de zi, cantine sociale) este redus sau inexistent.”

Analiza notează că părinții au, în condițiile rezultatelor de mai sus, un grad de satisfacție față de program de 58%, nivel ce scade odată cu creșterea în vârstă a copiilor, ce presupune o creștere a nevoilor alimentare. Iar World Vision notează că menținerea programului și extinderea lui pe toată durata școlarizării copiilor este cea mai importantă solicitare a părinților.

Ce spune analiza citată despre obiceiurile alimentare în cazul familiilor din zone defavorizate, vizate de programul PNMS:

• Peste o treime dintre copiii din zonele defavorizate practic nu mănâncă în mod frecvent micul dejun acasă. Probabilitatea de a NU mânca micul dejun acasă crește semnificativ statistic odată cu vârsta copilului.
• 30% dintre copiii din medii defavorizate nu mănâncă prânzul acasă, respectiv 28% dintre copiii din acești copii (unul din patru) nu mănâncă nici micul dejun, nici prânzul acasă. Ca și în cazul servicii micului dejun la domiciliu, probabilitatea de a NU servi prânzul acasă crește odată cu vârsta copilului, de la 24% pentru copiii înscriși în clasa întâi la 43% pentru copiii înscriși în clasa a opta. Principala justificare oferită de către părinți pentru faptul că nu se servește prânzul acasă pentru copil este masa primită la școală în PNMS. 
• 43% dintre părinți declară, de asemenea că nu au bani suficienți pentru cumpărarea alimentelor necesare pregătirii prânzului. 
• Unul din cinci copiii din medii defavorizate (22%) merge seara la culcare fără să ia cina. Probabilitatea de a NU lua cina în familie scade odată cu creșterea în vârstă a copilului, copiii de vârstă școlară mică (ciclul primar) fiind statistic mult mai probabil să se afle în această situație decât copiii din ciclul gimnazial. Remarcăm faptul că pentru majoritatea copiilor (51%) cina reprezintă principala masă a zilei. 

• Principalele argumente oferite de către părinți pentru care copiii nu mănâncă masa de seară au în vedere lipsa banilor pentru achiziția de alimente. În cazul unuia din patru copii din medii defavorizate (23%) mâncare pentru masa de seară nu ajunge pentru toți membri familiei, cei mici fiind nevoiți să renunțe la masă în favoarea celor mari sau a adulților care muncesc. 

• Două treimi dintre copii din medii defavorizate ai căror părinți au participat la sondaj (62%) obișnuiesc să mănânce zilnic sau frecvent gustări în afara meselor principale, formate în principal din dulciuri (68%) fructe, lactate sau snack-suri. 

Despre Programul Național Masă Sănătoasă și eșantionarea World Vision:

Pentru a evalua situația din cele 450 de școli incluse în program în primul semestru, World Vision a realizat un eșantion de 100 de școli, reprezentativ la nivel național, pentru acest program. Au fost colectate date despre 502 copii.

În ceea ce privește gradul de acoperire efectivă a programului în școlile selectate pentru PNMS, au fost contactate 290 de școli din cele 450 de școli incluse în program.

• Sondajul în rândul părinților a inclus 401 părinți și este declarat, de asemenea, reprezentativ la nivel național. 

Studiul integral:

Infografic – sinteza studiului World Vision:

CItește și:

OFICIAL Lista școlilor incluse în programul „Masă sănătoasă” în 2024 a fost actualizată

Mai puțin de jumătate dintre elevii prevăzuți în legea Deca-Iohannis vor primi „masă sănătoasă“ în școli în acest an școlar. Hotărârea a fost aprobată de Guvern cu 4 luni înainte să se termine școala

Programul național „Masă sănătoasă” va fi pentru minimum 1.000 de școli, nu maximum 1.000, „ca să cheltuim toți banii”, spune ministrul Educației