Sistemul prin care o serie de discipline au fost predate modular, la clasele IX-XI, iar la clasele a XII-a elevii au studiat în format fizic doar la disciplinele de examene a permis o mai bună organizare a timpului elevilor și a fost apreciat, arată raportul privind implementarea programului de școală-pilot la Colegiul Național Gheorghe Șincai, în anul școlar 2022-2023. Documentul, publicat luna aceasta de colegiul bucureștean, afirmă că pilotarea – bazată la clasa a XII-a pe modelul Colegiului Ghe. Lazăr din Capitală și extinsă cu alte elemente pentru clasele IX-XI – “nu a condus la vreo deteriorare a rezultatelor învățării” și a fost în general apreciată, dar arată că a lipsit sprijin din partea Ministerului Educației, în ceea ce privește formarea profesorilor.
Raportul prezintă o serie de concluzii în sistem SWOT (Puncte tari – Puncte slabe – Oportunități – Amenințări) și precizează că este vorba despre o analiză doar pe primul an de pilotare, pentru multe aspecte fiind nevoie de doi ani pentru a ajunge la rezultate concludente. Documentul pune accentul pe o serie de “Amenințări”, în care sunt trecute în special efectele disputelor cu Primăria Sectorului 4, înregistrate în ultimii ani.
Documentul menționează o serie de probleme întâmpinate pe parcurs, între altele faptul că, pe lângă lipsa de sprijin din partea Ministerului, nici “ISMB nu a prezentat, în ședințele publice de ocupare a posturilor vacante / rezervate pentru anul școlar 2022-2023, particularitățile pilotării, așadar au fost repartizați profesori care nu s-au adaptat noilor condiții”.
Proiectul de școală pilot a avut două componente:
- preluarea modelului implementat de Colegiul Național Gheorghe Lazăr în anul școlar 2021-2022, pentru clasele a XII-a;
- dezvoltarea și implementarea unui model nou, de curriculum studiat modular, pentru clasele IX-XI.” Acest model a fost permis de împărțirea anului școlar în module în loc de semestre, în anul școlar 2022-2023.
Ce a însemnat, mai precis, pilotarea la clasele IX-XI:
“Pilotarea sistemului de orar modular pentru clasele IX-XI a eliminat problema supraîncărcării elevilor cu 13-17 domenii de studiu în cursul unei săptămâni, concentrându-le atenția asupra a doar 8-9 domenii de studiu. Unele discipline s-au studiat anual, în sistem clasic, altele în sistem modular, pe parcursul a 6-12-18-24 săptămâni, până la epuizarea numărului total de ore alocat disciplinei prin planurile-cadru. A fost păstrat numărul de ore de studiu pe săptămână prevăzut în planurile-cadru. Astfel, disciplinele care aveau alocate 1-2 ore/săptămână s-au studiat într-o perioadă mai scurtă, cu 3/4/6 ore pe săptămână, excepție făcând Educația fizică și unele ore din CDȘ din domeniile specifice profilului/specializării.”
“Pentru clasele IX-XI au fost elaborate scheme orare personalizate, în funcție de profil și de specializare. Schemele orare au fost realizate pentru întreg anul școlar și au fost comunicate elevilor și părinților la începutul anului școlar, pentru asigurarea predictibilității și pentru transparență. Clasele IX-XI au funcționat după 28 de scheme orare personalizate, astfel încât, ținând cont de încadrările profesorilor, să nu fie afectate normele profesorilor și nici să nu existe variații mari ale numărului de ore din încadrare între perioadele modulare.”
Ce a însemnat pilotarea pentru clasa a XII-a:
“Elevii claselor a XII-a au studiat toate disciplinele din planul-cadru în sistem clasic până în săptămâna 18, timp în care toți profesorii au predat în întregime conținuturile din programa școlară, iar în a doua parte a anului școlar a fost realizat un orar special astfel încât elevii din clasele a XII-a au fost prezenți la școală trei zile din săptămână (nu neapărat consecutive) pentru disciplinele de interes pentru examene, celelalte discipline derulându-se online asincron.”
Cum a fost primit proiectul și ce rezultate a avut, potrivit raportului
Documentul afirmă că “cei mai mulți dintre profesori s-au adaptat acestui program de pilotare. L-au considerat o provocare, și-au adaptat stilul de predare și de evaluare, au regândit modul de interacțiune cu elevii. În plus, este remarcabil faptul că au depășit cu succes schimbările frecvente de orar și particularitățile implementării celuilalt proiect-pilot, catalogul electronic. Două provocări dificile, în același an școlar, au fost parcurse fără mari sincope de profesorii Colegiului Național Gheorghe Șincai.”
Elevii de clasa a XII-a care au completat un chestionar la finalul anului au apreciat, aproape în totalitate (97,2%), că a fost un avantaj faptul că, în ultimele 10 săptămâni de școală, au frecventat doar orele pentru disciplinele prevăzute la examene. Principalul motiv menționat: timp suplimentar de studiu pentru bacalaureat și pentru admitere.
- Iar circa 91% dintre elevii care au completat chestionarul se declară satisfăcuți în mare sau foarte mare măsură sistemul pilotat, în raport cu obiectivele lor de învățare.
Documentul publicat nu prezintă date privind aprecierile profesorilor, elevilor și părinților privind rezultatele învățării în sistem modular, la clasele IX-XI. Dar menționează că:
- “Deducem, din analiza răspunsurilor că pilotarea curriculumului modular a fost percepută diferit de elevi și de părinți în raport cu profesorii.
- Răspunsurile la întrebarea despre rezultatele învățării denotă faptul că, în timp ce părinții și elevii consideră că nivelul de cunoștințe al elevilor a crescut datorită sistemul modular, profesorii consideră contrariul. Realitatea, analizată de comisie din documentele școlare, arată astfel: 51% dintre mediile generale au crescut față de anul trecut, când școala a funcționat în sistem clasic, 47% dintre mediile generale au scăzut și 2% au rămas la fel.
- Creșterile sau descreșterile de medii generale nu sunt semnificative, acestea constând în câteva sutimi, iar mediile generale ale elevilor din Colegiul Național Gheorghe Șincai sunt, în majoritatea lor, între 9 și 10. Așadar, percepțiile elevilor și ale părinților diferite de cele ale profesorilor au legătură, mai degrabă, cu acceptarea și adaptarea la noul sistem de studiu.”
Raportul proiectului de pilotare menționează o serie de amenințări la adresa acestui demers, printre care:
- Schimbările dese la conducerea instituției (7 directori din 2019 până în prezent)
- Procesele și alte dispute cu Primăria Sectorului 4, inclusiv refuzul acesteia de a acoperi unele cheltuieli, precum și efectele acestor dispute
- Printre efectele enunțate: “o instabilitate a școlii, în privința elaborării unei viziuni de dezvoltare și chiar de funcționare”
Documentul menționează că, dintre cei 35 de profesori care au răspuns la un chestionar de evaluare, patru s-au manifestat “cu ostilitate”, dar “răspunsurile celor 35 de profesori, însă, conduc la concluzia că pilotarea nu le-a afectat în niciun fel activitatea profesională”:
- “au colaborat unii cu alții în ceea ce privește evaluările la discipline diferite, la aceeași clasă, pentru evitarea aglomerărilor testărilor în perioadele de cursuri, unii dintre ei au diversificat metodele de predare și de evaluare, iar cei mai mulți consideră că timpul alocat de elevi pentru aprofundarea disciplinelor de studiu este mai mic acasă decât în clasă, lucru care reprezintă un obiectiv al proiectului”.
Constrângeri menționate în raportul proiectului de pilotare, după primul an
Principala constrângere a fost fluctuația personalului didactic și modalitatea de ocupare a posturilor. “Au fost distribuiți pe posturile vacante/rezervate profesori cu norme în mai multe unități școlare, total neinformați asupra caracteristicilor pilotării, care n-au putut corela orarele unităților de învățământ în care funcționau.”
Documentul arată, între altele, că:
- “ISMB nu a prezentat, în ședințele publice de ocupare a posturilor vacante/rezervate pentru anul școlar 2022-2023, particularitățile pilotării, așadar au fost repartizați profesori care nu s-au adaptat noilor condiții”
- “Particularitățile pilotărilor din anul școlar 2022-2023 nu au fost făcute publice de către ISMB sau de către Ministerul Educației, așadar transparența acestor pilotări a fost asigurată DOAR de către școlile-pilot, cu mijloacele sumare de care dispun, respectiv website-urile proprii, creând confuzie în rândul profesorilor repartizați pe posturi vacante/rezervate publicate pentru aceste școli, inclusiv pentru colegiul nostru”
Planuri și corecții dorite în al doilea an de pilotare
Raportul menționează că, pentru al doilea an de implementare, Colegiul Național Gheorghe Șincai solicită “derogare de la Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic în învățământul preuniversitar în anul 2023-2024, la momentul publicării acesteia, astfel încât, respectând formele de mobilitate prevăzute în metodologie, să putem acoperi schema de încadrare pentru anul școlar 2024-2025 încă din perioada ianuarie-februarie 2024. Modalitatea de organizare a acestui proces va fi prezentată într-un document separat, în cazul aprobării propunerii de derogare de către Ministerul Educației.”
Tot pentru anul al doilea al perioadei de pilotare, raportul propune, între altele:
- Stabilirea unei liste de masteranzi (Master Didactic), în parteneriat cu Universitatea București, pentru acoperirea orelor din perioadele de CIM suspendat pentru profesorii școlii, astfel încât perioada lucrată de masteranzi să fie contorizată ca practică pedagogică;
- Realizarea unor sesiuni de formare pentru profesorii școlii, la începutul anului școlar 2023- 2024, cu specialiști din domeniu (…)
- Restabilirea și intensificarea comunicării cu Primăria Sectorului 4 în vederea finanțării corecte a școlii, în ceea ce privește cheltuielile materiale”.
Raportul publicat de Colegiul Național Gheorghe Sincai, integral: