Programul de Guvernare pe Educație – ce au reușit să implementeze până acum trei premieri și patru miniștri

Din 2017 de când a fost lansată versiunea actuală a Programului de Guvernare pe Educație, au trecut pe la conducerea Guvernului României trei premieri: Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dăncilă. Sub ei, la conducerea ministerului Educației au fost patru miniștri: Pavel Năstase (175 de zile), Liviu Marian Pop (214 zile), Valentin Popa (241 de zile) și Ecaterina Andronescu (259 de zile).  Deși au fost mai multe versiuni ale Programului de Guvernare, de fiecare dată capitolul Educație din program a fost luat cu copy-paste din prima ediție și pus în noul document, aprobat din nou de Parlament.

În cei doi ani și jumătate de implementare a măsurilor din capitolul Educație al Programului de Guvernare, s-au realizat următoarele lucruri concrete, potrivit analizei Edupedu.ro: au crescut salariile, au crescut sporurile, au crescut beneficiile pentru profesori, ceea ce a determinat în mod direct creșterea cotizațiilor către organizațiile sindicale (lucru firesc după creșterea salariilor brute, cotizațiile sindicale fiind între 0,5% și 1% din brutul lunar).

Au fost 15 măsuri promise în toate cele trei Programe de Guvernare din perioada 2017-2019, fiecare detaliate și prezentate ca o noutate, fiecare venind cu o abordare nouă și cu senzația că va fi realizat un nou program în domeniul respectiv, ceva reformator. Iată care sunt acestea, ce prevedeau și ce s-a realizat concret în această perioadă.

(NOTĂ: pentru a demarca clar realizările, acestea sunt scrise cu font de culoare albastră).

1. 1. Pachetul social garantat pentru educaţie

Implementarea unor programe care să asigure condiţii de dezvoltare şi formare a tuturor copiilor, de la naştere şi până la majorat. (Nu a fost niciun program nou implementat, ci doar continuate cele existente)

Sprijin acordat părinţilor privind creşterea nou-născuţilor, prin asigurarea condiţiilor de integrare a copiilor în creşe, respectiv pentru acces în învăţământul preşcolar. (Nu a fost niciun program nou implementat, ci doar continuate cele existente. A fost lansat un apel prin POCU, pentru un program finanțat din fonduri europene prin Axa Prioritară 6, care are legătură cu educația în creșe, numit „Educaţie de calitate în creşe la nivel naţional”, dar potrivit datelor publicate de Ministerul Fondurilor Europene la data de 30 iulie nu exista niciun contract în implementare pe așa ceva)

Asigurarea unui învățământ de calitate, în şcoli echipate corespunzător, care să conducă la modelarea intelectuală şi profesională a elevilor, în paralel cu asigurarea serviciilor de asistenţă medicală, dezvoltare fizică (în cluburi şcolare sportive) şi socio-culturală. (Nu a fost implementat niciun program nou, cabinetele școlare nu au fost modernizate sau înmulțite, ca și cluburile școlare sportive)

Reabilitarea/modernizarea clădirilor școlare pentru ca toate unitățile de învățământ să obțină autorizații de funcționare (sanitară și ISU) (În 2017 erau 2.418 școli cu toaletă în exterior – asta înseamnă fără autorizație sanitară de funcționare – iar în 2019 mai erau 2.009 școli fără autorizație sanitară sau de funcționare – 858 în programul WC container și 1.151 în PNDL I și II)

Mobilier școlar și dotări didactice (aparatură de laborator, biblioteci) moderne pentru unitățile de învățământ preuniversitar (Nu a fost demarat niciun program nou de acest fel. Peste jumătate dintre unitățile de învățământ secundar (gimnazii și licee) din România nu sunt dotate cu laboratoare, situație care are un impact negativ asupra a peste 845.000 de elevi, potrivit Băncii Mondiale.

2. Dezvoltarea sistemului de educație timpurie

Construcția a 2.500 de creșe, grădiniţe și unități after-school. (Nu există date despre construcția de la zero a vreunei grădinițe de stat în ultimii 3 ani. Între 2017 și 2019 s-a finalizat modernizarea a 73 de creșe și grădinițe prin programul PRET. În PNDL II, început în 2017, s-au recepționat 54 de creșe și grădinițe modernizate, din cele 864 înscrise.)

Punerea accentului pe partea educativă a îngrijirii copiilor între 0 și 3 ani, prin dezvoltarea curriculum-ului, materialelor didactice și formarea profesorilor. (Nu au fost implementate programe noi în acest sens)

3. Programe de antreprenoriat de la școala primară până la universități

Extinderea educației antreprenoriale la toate școlile din România. (Nu s-a realizat nimic nou și nici nu există vreun plan anunțat public pentru asta)

Reînființarea/modernizarea atelierelor școlare pentru învățământul profesional și cel tehnologic (Perioada 2018-2020). (Nu a fost implementat un asemenea proiect nou. A fost crescută cifra de școlarizare în clasa a IX-a în învățământul profesional concomitent cu reducerea cifrei de școlarizare la liceu – dar acest lucru s-a făcut netransparent, fără un studiu de impact și fără modernizarea în prealabil a sistemului de învățământ profesional)

Organizarea de concursuri antreprenoriale la toate nivelurile preuniversitare (Niciun proiect nou în afară de tradiționalele „firme de exercițiu”)

Înființarea unui Registru Național al Mentorilor Antreprenori (Nu s-a realizat niciun registru cu acest nume)

Înființarea de Societăți Antreprenoriale Studențești (SAS) în universități concomitent cu stabilirea unui Fond Național de Investiții în Afaceri pornite de studenți (Nu este un program nou – a fost lansat în 2016 de ministrul Adrian Curaj prin OMEN nr. 3.632 din 12 aprilie)

Proiecte studențești de grup contractate (Nu a fost implementat un asemenea demers)

Guvernanță profesionistă și transparență, descentralizare, autonomie și responsabilitate (Nu au fost sesizate aspecte de acest fel în nicio informare publică. Din contră, a fost continuată politica numirilor membrilor de partid sau a apropiaților acestora. Exemplul cel mai recent este numirea pe postul nou înființat de subsecretar de stat la ministerul Educației a lui Bogdan Cezar, fiul fostului primar PSD al comunei Oprișor din Mehedinți. Potrivit unei analize recente adevărul.ro, din 42 de inspectori școlari județeni, 18 sunt membri PSD, doi membri ai PNL, iar unul membru al ALDE)

4. Profesori motivați și binepregătiți

Consolidarea relaţiilor de parteneriat între învăţământul superior şi cel preuniversitar, în formarea iniţială și continuă pentru cariera didactică. (Niciun proiect nou de acest fel nu a fost lansat sau implementat)

Regândirea modalităților de avansare în carieră pentru cadrele didactice, astfel încât aceasta să se realizeze în baza unor criterii și procese relevante. (Nicio măsură de acest fel nu a fost implementată)

Redefinirea statutului şi rolului personalului didactic auxiliar din perspectiva creşterii competenţelor profesionale şi a contribuţiei acestora la asigurarea calităţii procesului educaţional (Niciun proiect de acest fel nu a fost anunțat, început sau implementat)

5. Cadre didactice și cercetători de vârf

Valorificarea adecvată a experienței personalităţilor academice de marcă, concomitent cu introducerea unor măsuri de stabilizare și motivare a cadrelor didactice tinere. (Nu au fost luate măsuri clare în acest sens, dar dacă salarizarea este o măsură de motivare, atunci acesta într-adevăr poate fi punctată. În anul 2018, de la 1 martie au crescut cu 20% salariile pentru personalul didactic. De la 1 decembrie a fost acordat un spor de suprasolicitare neuropsihică pentru personalul de predare, de 10%. Tot din 2018 s-au acordat și vouchere de vacanță de 1.450 de lei de persoană. În 2019 au fost noi majorări pentru personalul din Învățământ. Prin ordinul de ministru nr. 3913/2018, au fost mărite cu peste 60% tarifele nete pentru: evaluatorii și cadrele didactice implicate în Evaluarea Națională, Bacalaureat, examenele de titularizare și definitivat şi pentru evaluatorii manualelor școlare) 

Dezvoltarea calitativă și cantitativă a masei de cercetători prin formare profesională de înalt nivel științific, inclusiv internațională, bazată pe o infrastructură de cercetare la cel mai înalt nivel al tehnologiei pe plan mondial. (Numărul de cercetători este în scădere, calitatea cercetării este slabă, potrivit rapoartelor oficiale, iar bugetul Cercetării este la cel mai mic nivel din Europa, după rectificarea bugetară din luna august 2019)

6. Cetățeni activi pe piața muncii

Realizarea de studii cu privire la nevoile agenților economici în ceea ce privește asigurarea cu personal calificat, precum și la inserția absolvenților pe piața muncii. (Ministerul Educației nu a demarat sau publicat niciun astfel de studiu în perioada 2017-2019)

7. Infrastructură modernă, mijloace didactice adecvate, care utilizează tehnologiile informării și comunicării

Implementarea unui Proiect pilot privind învățământul digitalizat. (Proiectul a fost anunțat, dar nu a fost nici măcar lansat, semnat sau aprobat de Comosia Europeană, iar banii aferenți – 2 miliarde lei credite bugetare, au fost tăiați la rectificarea din luna august. În buget au rămas doat creditele de angajament, cele care ar permite contractarea împrumutului din fonduri UE pentru dotarea cu tablete pentru fiecare elev și table inteligente pentru fiecare clasă plus platforma digitală de lucru)

Conectarea tuturor școlilor la Internet prin conexiuni de mare viteză (Edupedu.ro a scris recent despre cum mega-contractul de 165 milioane de lei pentru wireless în școli a fost câștigat de Telekom România, care subcontractează către Nova Tech – condusă de un fost manager al lui Sebastian Ghiță)

Construirea Platformei de E-learning, depozitelor online (biblioteca virtuală) și a infrastructurii digitale de conținuturi (Niciun proiect de acest fel nu a fost implementat în perioada analizată)

Implementarea catalogului electronic. (Nu a fost demarat de către Guvern vreun asemenea proiect – a fost aprobată o inițiativă parlamentară legată de un catalog online, însă nu se știe deocamdată dacă și cum va fi aplicată)

Crearea condițiilor optime de studiu pentru elevii cu cerințe speciale, prin adaptarea infrastructurii (Nu a fost implementat un asemenea proiect)

8. Creșterea participării la educație de calitate, de la creșă, până la absolvirea unei forme de învățământ care să asigure acces pe piața muncii sau tranziția către învățământul universitar

Reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului educațional. (Acest indicator s-a îmbunătățit de la 18,1 în 2017 la 16,4 în 2018) 

Realizarea reformei curriculare și înnoirea tuturor manualelor, cu asigurarea concomitent a formei printate și digitale, cu includerea elementelor de dezvoltare a competențelor antreprenoriale și a abilităților socio-emoționale și reducerea încărcăturii de muncă pentru elev, mai ales în afara școlii, cel puțin la nivelul învățământului primar și gimnazial. (Nu a fost lansat vreun proiect nou, reformator, în perioada 2017-2019. Fostul ministrul Liviu Pop a încercat să introducă manuale unice, aprobate de stat și editate la Editura Didactică și Pedagogică. În final calitatea manualelor a fost contestată, iar următorul ministru a renunat la idee, revenind la licitațiile publice pentru achiziția de manuale)

Dezvoltarea învățământului profesional și tehnic de nivel 5 terțiar nonuniversitar, prin susținerea acestuia de către stat, în domenii cu potențial de creștere, relevante pentru dezvoltarea economică a României. (Niciun demers nu a fost iniiat sau implementat)

Creșterea calității actului educațional, inclusiv prin realizarea evaluării periodice a unităților de învățământ. (Au fost evaluate de ARACIP circa 280 de școli în 2018 – nu există date că a crescut calitatea actului educațional)

Eliminarea birocrației, pentru a permite cadrului didactic să se concentreze pe activitățile pedagogice și cele desfășurate strict în interesul elevului. (Potrivit rapoartelor oficiale, s-a redus numărul minim de proceduri cu 65% şi numărul minim de formulare cu 70%)

Generalizarea programului Școală după Școală, cu includerea unor mecanisme de asigurare a calității pentru activitățile pedagogice, spre exemplu cele remediale. (Nu s-a realizat în perioada analizată)

Prevenirea și combaterea violenței în școli. (Nu există un program național în acest sens)

Creșterea ratei de promovabilitate a examenului de Bacalaureat și a celei de tranziție către învățământul terțiar (Doar 69,1% dintre elevii care au dat Bacalaureatul au promovat examenul, cea mai slabă rată din ultimii 3 ani)

9. Acces egal la învățământ de calitate și incluziv la nivel preuniversitar

Asigurarea învăţământului pentru minorităţile naţionale și pentru grupurile dezavantajate: • Restructurarea curriculumului şcolar din perspectivă multiculturală (Nu a fost anunțat un asemenea proiect nou)

10. Învățarea limbii române, a elementelor de istorie și civilizație românească 

Sprijinirea comunităților de români din străinătate, pentru o reintegrare facilă la întoarcerea în țară, prin creșterea cu 100% a numărului de elevi participanți la cursul de Limbă, Cultură și Civilizație Românească și introducerea acestui curs în unități școlare din cât mai multe state membre ale UE (Nu există un proiect nou în acest sens, iar în perioada analizată nu s-a dublat numărul elevilor participanți)

11. Creșterea participării în învățământul universitar, concomitent cu îmbunătățirea calității și relevanței acestuia

Finanțarea multianuală corespunzătoare şi previzibilă pentru instituţiile de învăţământ superior din România, cu accent asupra domeniilor cu potențial de creștere, pe baza criteriilor de excelenţă, corelate cu misiunea universității, în vederea creșterii calității actului educațional. (Nu a fost realizată finanțarea multianuală, iar la rectificarea din august universitățile au fost obligate să se finațeze mai mult din veniturile proprii)

Consolidarea bazei materiale, construcția de cămine studențesti noi (30 de cămine studenţeşti) și reabilitarea/modernizarea sau construcția de cantine studențești. (Nu a început construcția vreunui cămin. În anul 2017 toate cele 30 de cămine se aflau în contractare. La începutul anului 2019 situația era următoarea, potrivit CNP – din cele 30, 11 aveau nevoie de clarificarea regimului juridic; pentru 3 era demarată procedura pentru Studiu de Fezabilitate; pentru alte 11 obiective se contractaseră serviciile de proiectare, iar pentru ultimele 5 se așteapta aprobarea indicatorilor tehnico-economici)

Realizarea clasificării instituțiilor de învățământ și ierarhizarea programelor de studii, printr-un proces transparent, pe baza unor criterii relevante în raport cu rolul universităților în societate, ca un instrument util pentru viitorii studenți în alegerea unui parcurs academic care să răspundă așteptărilor lor, dar și pentru eficientizarea cheltuirii fondurilor publice (Clasificarea universităților nu a fost făcută, iar finanțarea pe baza performanței nu a fost implementată)

12. Întărirea prestigiului internațional al universităților românești

Creșterea constantă a numărului de lectorate de limbă, literatură și civilizație românească înființate în universități din Europa, America Latină sau Asia. (Nu a crescut deloc numărul de lectorate)

Încurajarea internaționalizării universităților românești, prin creșterea calității, dezvoltarea programelor de studii în limbi străine și promovarea ofertei educaționale, în vederea atragerii de studenți străini, inclusiv din țări terțe, precum și pentru furnizarea de forță de muncă calificată pentru companiile care operează în România. (Nu a existat un program național pentru așa ceva. În ultimii 3 ani universitățile UMF Tg. Mureș, SNSPA, Universitatea Transilvania din Brașov și USAMV din București au oferit burse tinerilor din zonele Pacificului de Sud și Caraibelor pentru susținerea candidaturii României la o poziție în Consiliul de Securitate ONU. România a pierdut poziția respectivă. Nu există date conform cărora ar fi venit prea mulți studenți din țările respective.)

13. Excelența în educație

Dezvoltarea și implementarea programelor de stimulare a performanței adresate elevilor cu potențial deosebit. (Nu a fost aplicat niciun proiect în acest sens. Există unul numit „Promovarea și susținerea excelenței în educație prin dezvoltarea competențelor în tehnologia informației”, finanțat prin grant nerambursabil subvenționat de Guvernul Japoniei. Proiectul este pentru elevii din clasele IX – XIII, de la profilul matematică informatică, capabili de performanțe înalte și presupune dotarea și operaționalizarea a 60 de centre de pregătire în informatică. Însă perioada de implementare a proiectului s-a prelungit până în 2020 din cauza întârzierilor)

Stabilirea de măsuri pentru studenții cu performanțe deosebite, în vederea valorificării potențialului acestora și atragerii într-o carieră universitară sau de cercetare. (Nicio măsură nu a fost luată în acest sens. Ministrul Finanțelor a avansat de mai multe ori ideea constrângerii celor care au făcut facultatea pe locuri bugetate de stat să rămână în țară, ca să muncească după terminarea studiilor, pentru ca statul să-și scoată investiția. Premierul a declarat că e ilegal și că nici nu ar fi normal)

14. Învățarea pe tot parcursul vieții

Dezvoltarea sistemului de formare continuă, prin programe de formare adaptate cerințelor pieței muncii, relevante pentru nevoile de dezvoltare profesională a beneficiarilor, în condițiile instituirii unui sistem riguros de asigurare a calității. (Nu a fost implementată această măsură)

Dezvoltarea Centrelor Comunitare de Învățare Permanentă. (Nu au fost dezvoltate aceste centre)

Stabilirea unui cadru normativ care să permită acordarea de stimulente adulților care participă la programe de formare pe tot parcursul vieții, precum și companiilor care finanțează participarea angajaților la programe de formare. (Niciun program în aceast privință)

Crearea unui cadru de colaborare între toți actorii implicați – guvern, agenții, Companii, sindicate, organizații neguvernamentale, în vederea creșterii gradului de informare în societate cu privire la beneficiile ÎPV (Niciun cadru creat)

15. Valorificarea potențialului absolvenților de învățământ superior și cercetătorilor din diaspora

Acordarea de burse dedicate absolvenților care au urmat cursurile universitare sau postuniversitare în străinătate și care se integrează în sistemul național de învățământ și cercetare, participând la programe de formare doctorală sau postdoctorală, precum și la programe de cercetare inovativă în domenii de specializare inteligentă, conform Strategiei Naționale de Cercetare – Dezvoltare – Inovare. (A fost anunțat un program de granturi pentru elevii olimpici care vor să lucreze în cercetarea românească, dar nu are legătură cu studenții din diaspora, iar până acum nu au fost date detalii în afară de anunț)

Pentru realizarea tuturor acestor deziderate, vom modifica Legea educaţiei până cel târziu la 1 ianuarie 2019. (Legea Educației nu a fost modificată încă, deși fostul ministru a promis trei legi în locul celei actuale)

Toate acestea vin în contextul în care oficialii au declarat de nenumărate ori că educația este un „domeniu prioritar” pentru Guvern.

Sorin Grindeanu, 15 martie 2017: Măsurile luate de la preluarea mandatului și până în prezent confirmă importanța pe care Executivul o acordă educației, domeniu strategic și prioritar.

Viorica Dăncilă, 5 iunie 2018: Educația trebuie să rămână un pilon fundamental pentru a ne dezvolta ca națiune, iar susținerea învățământului, ca domeniu prioritar în politicile publice, este o datorie de onoare pentru factorii decidenți.

Viorica Dăncilă, 5 iunie 2019: Ca prim-ministru susțin cu toată convingerea educația ca domeniu prioritar pentru Guvern, precum și garantarea dreptului egal la educație al tuturor copiilor din România.

Programele de Guvernare analizate de Edupedu.ro sunt următoarele:

• Programul de Guvernare al Guvernului Dăncilă (fișier pdf)
• Programul de Guvernare al Guvernului Tudose (fișier pdf)
• Programul de Guvernare al Guvernului Grindeanu (fișier pdf)

Analiza a luat în calcul și Rapoartele pentru implementarea Programului de Guvernare pe anii 2017 și 2018 făcute de Comisia Națională de Prognoză. Aceste documentele conțin menționări ale măsurilor deja existente și continuate de actuala guvernare, precum și măsuri luate în plus, dar care nu au fost prevăzute în Programul de Guvernare.

FOTO: colaj gov.ro