DOCUMENT Programul de guvernare pe Educație: 6% din PIB până în 2024, BAC diferențiat, generalizarea programului „masă caldă la școală” și ”școală după școală”, extinderea masteratului didactic, dar menținerea DPPD-urilor

10.674 de vizualizări
Florin Citu / Foto: gov.ro
Finanțare graduală până la 6% din PIB până în anul 2024, reforma carierei didactice fără nimic clar și generalizarea programului „masă caldă la școală” și ”școală după școală” – sunt câteva dintre măsurile propuse în Programul de Guvernare, capitolul Educație, al guvernului PNL-USR-PLUS-UDMR.

Introducerea bacalaureatului diferențiat este o altă propunere din document, fără a fi însă însoțit de nicio altă precizare, în contextul în care și acum BAC-ul este diferențiat, iar legea educației prevede și ea de 9 ani un alt tip de diferențiere, care este prorogat însă permanent.

Măsurile propuse:

Educația timpurie: Acces pentru toți copiii în creșe și grădinițe

  1. Educația timpurie: Acces pentru toți copiii în creșe și grădinițe
  2. Extinderea rețelei de creșe în sistemul public, astfel încât să crească rata de cuprindere a copiilor cu vârste între 0-3 ani;
  3. Asigurarea finanțării per elev pentru învățământul antepreșcolar, conform prevederilor legale, începând cu anul școlar 2021/2022;
  4. Generalizarea treptată a cuprinderii copiilor de 5, 4 și 3 ani în învățământul preșcolar, până în anul 2025;
  5. Realizarea standardelor specifice de asigurare a calității educației timpurii, inclusiv cele privind spațiul educațional, dotările, activitatea psihopedagogică și activitățile suport (ex. standarde privind îngrijirea, hrana copiilor, consilierea și serviciile medicale);
  6. Dezvoltarea și actualizarea standardelor de pregătire și a standardelor ocupaționale pentru personalul din educația timpurie;
  7. Actualizarea cadrului normativ privind construcțiile cu scop educațional, precum și proiectarea unor modele arhitecturale standard pentru construcția de creșe și grădinițe, în colaborare cu Ordinul Național al Arhitecților.

Învățământ primar și secundar: Servicii educaționale de calitate pentru toți elevii

  1. Creșterea accesului și participării la educație de calitate pentru toți copiii, indiferent de mediul de rezidență;
  2. Scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii până la nivelul mediu înregistrat în Uniunea Europeană;
  3. Scăderea semnificativă a ratei de analfabetism funcțional la copiii de 15 ani, similară mediei europene, conform cifrelor furnizate de testele PISA;
  4. Generalizarea programelor ”afterschool” în unitățile de învățământ de stat și creșterea calității serviciilor oferite;
  1. Oferirea serviciilor de consiliere și orientare (inclusiv logopedie) pentru toți elevii;
  2. Revizuirea arhitecturii curriculare prin centrarea conținuturilor pe profilul celui care învață, pe competențele cheie și pe maximizarea potențialului fiecărui copil;
  3. Formarea cadrelor didactice în acord cu arhitectura curriculară și pentru integrarea tehnologiei în procesul educațional;
  4. Valorificarea evaluărilor naționale și a evaluărilor curente, în vederea realizării intervențiilor remediale pentru asigurarea progresului școlar;
  5. Realizarea și implementarea standardelor de evaluare la fiecare disciplină și an de studiu;

10.Introducerea portofoliului educațional digital pentru actualizarea și monitorizarea permanentă a parcursului educațional al fiecărui copil și identificarea imediată a măsurilor remediale necesare; inclusiv din perspectiva activității extrașcolare;

11. Introducerea /pilotarea unor modele noi de formare și evaluare în ciclul superior al liceului (ex. bacalaureatul internațional);

12.Dezvoltarea unui sistem de identificare a ariilor de performanță ale elevilor (ex. identificarea talentelor în sport, artă, șah, abilități practice etc.) și de sprijinire a celor cu abilități și talente deosebite pentru a atinge excelența;

  1. Creșterea alocării de fonduri pentru proiectele școlare și comunitare menite să promoveze interculturalitatea și diversitatea etnică, ca resurse și valori ale societății românești inclusiv prin includerea istoriei minorităților etnice în manualele și programele de istorie;
  2. Regândirea arhitecturii învățământului preuniversitar pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare individuală a fiecărui tânăr, dar și evoluțiilor în vederea eliminării rupturii dintre învățământul obligatoriu și piața muncii. Certificarea calificărilor din sistemul de învățământ secundar superior în vederea valorificării lor pe piața muncii sau în tranziția către alte forme de educație, inclusiv la filiera teoretică (ex. certificări informatică, limbi străine);
  3. Reconfigurarea ciclurilor de învățământ astfel încât toate traseele educaționale să permită accesul spre o formă superioară de formare, indiferent de profilul urmat;

16.Realizarea rețelei școlilor pilot, în vederea implementării unor formule de administrare/management descentralizate și a dezvoltării unor programe educaționale inovative;

  1. Creșterea puterii de decizie a consiliului de administrație prin implicarea acestuia în procesul de selecție al managementului instituției de învățământ;
  2. Veniturile realizate din gestionarea patrimoniului vor rămâne în proporție de 100% la unitățile de învățământ preuniversitar;
  3. Creșterea calității învățământului în mediul rural prin realizarea consorțiilor școlare rurale prin acordarea unui cost standard per elev mărit celor ce fuzionează.

Învățământ profesional și vocațional: Rute profesionale și vocaționale pentru o societate emergentă

  1. Dezvoltarea rutelor de educație profesională în regim dual la nivel secundar și terțiar;
  2. Scăderea numărului de elevi dintr-o grupă și creșterea numărului de grupe din clase în învățământul profesional și vocațional;
  3. Extinderea programelor de tip dual până la 30% din totalul programelor de educație profesională;
  4. Revizuirea ofertei educaționale, a curriculumului și a programelor pentru ruta tehnologică și profesională, pentru meserii emergente de pe pieței muncii naționale și internaționale;
  5. Realizarea unui pachet de sprijin social pentru elevii din medii defavorizate care accesează învățământul profesional și dual, din surse europene/guvernamentale;
  6. Dezvoltarea campusurilor școlare, mai ales în localitățile care oferă educație profesională în regim dual, pe baza indicatorilor din cadrul strategiei privind infrastructura școlară, elaborată cu sprijinul Băncii Mondiale;
  7. Dezvoltarea centrelor de învățământ dual, corelate cu cerințele operatorilor economici din zona respectivă;
  8. Crearea unui sistem național de monitorizare a inserției absolvenților pe piața muncii sau a continuării studiilor într-o formă superioară de educație, prin interoperabilitatea sistemelor informatice din sectoare diferite de activitate (educație, muncă, finanțe etc);

Cariera didactică: Profesioniști în educație

  1. Regândirea sistemului de formare inițială, valorificarea liceelor pedagogice în cariera didactică și extinderea masteratului didactic, respectiv extinderea ofertei de cursuri postuniversitare de conversie profesională;
  2. Creșterea gradului de pregătire practică a profesionistului în educație și diversificarea contextelor de formare (DPPD, Masterat didactic etc);
  3. Formarea cadrelor didactice pentru identificarea situațiilor de risc de abandon școlar și crearea instrumentelor necesare pentru gestionarea acestora;
  4. Formarea specifică a cadrelor didactice pentru integrarea ȋn învățământul de masă a elevilor cu CES;
  5. Realizarea profilului de competențe al cadrului didactic pentru fiecare nivel de învățământ;
  6. Dezvoltarea unor mecanisme de monitorizare a impactului programelor de formare asupra calității procesului educațional;
  7. Salarizarea atractivă diferențiată pe criterii de performanță și specificul comunității educaționale;
  8. Regândirea organizării examenului de titularizare la nivelul unității de învățământ si redefinirea noțiunii de titularizare.

Managementul unităților de învățământ: Management profesionist în fiecare unitate de învățământ

  1. Profesionalizarea managementului prin asigurarea accesului la programe de formare la nivel de master și la resurse de calitate pentru directorii unităților de învățământ și pentru aspiranții la cariera managerială;
  2. Creșterea autonomiei unităților de învățământ atât în privința resursei umane, curriculumului la decizia elevului/scolii/comunității, cât și a managementului financiar, pe baza unor contracte de management cu indicatori măsurabili;
  3. Digitalizarea proceselor de management și administrative la nivelul unităților de învățământ preuniversitar;
  4. Construirea unui sistem de Big Data și Inteligență artificială capabil să interpreteze datele, să identifice punctele slabe din sistemul de educație și să realizeze previziuni;
  5. Susținerea financiară a autorităților locale pentru rezolvarea integrală a situațiilor unităților de învățământ cu toalete în curte, fără acces la apă și canalizare sau fără internet;
  6. Clarificarea atribuțiilor și responsabilităților inspectoratelor școlare, în vederea reducerii birocrației, a limitării suprapunerilor de responsabilități cu alte instituții și a eficientizării activității acestora;
  7. Identificarea și reabilitarea școlilor cu risc seismic sau cu vulnerabilități care afectează semnificativ procesul educațional (grad de risc ridicat la incendiu, în domeniul sanitar etc).
  8. Regândirea modului de organizare al concursului pentru managementul școlar, în acord cu descentralizarea și cu reforma administrativă pentru a fi organizate la nivelul unității de învățământ;
  9. Dezvoltarea unor instrumente de guvernanță care să stimuleze participarea activă a partenerilor educaționali (precum reprezentanții elevilor, părinților, sindicatelor și ai mediului privat);

Infrastructura școlară

  1. Construirea de creșe și grădinițe, în acord cu obiectivele privind rata de cuprindere a copiilor cu vârsta 0-6 ani;
  2. Construirea de terenuri și săli de sport pentru unitățile de învățământ din zona educației timpurii;
  3. Realizarea unor proiecte cu versiuni moderne de arhitectură a instituțiilor educaționale care să faciliteze personalizarea educației pentru nevoile elevilor/studenților – inclusiv prin utilizarea opțiunilor de digitalizare a resurselor învățării;
  4. Elaborarea unui proiect național de reabilitare si extindere a rețelei de școli gimnaziale, școli profesionale si licee, în conformitate cu Strategia privind infrastructura școlară;
  5. Dezvoltarea laboratoarelor didactice atât în sfera preuniversitară cât și în sfera universitară;
  6. Construcția și dezvoltarea de campusuri școlare de toate tipurile;

7. Construirea de internate/cămine studențești;

8. Dezvoltarea unor centre regionale responsabile cu dezvoltarea și asigurarea de resurse pentru infrastructura IT din învățământul preuniversitar.

Cabinetul format de premierul propus, Florin Cîțu a depus în această dimineață la Parlament lista miniștrilor și programul de guvernare. Tot azi vpr avea loc audierilor în comisii, iar până diseară am putea avea deja un guvern învestit.

Pentru Educație, propunerea de ministru este Sorin Cîmpeanu.

Știrea este în curs de actualizare

Foto: gov.ro/Florin Cîțu


8 comments
  1. E frumos pe hârtie, dar realitatea va fi cu totul alta. Este lege, învățământul trebuie să aibă 6% din PIB, de ce nu se respectă?
    Cine ar trebui să răspundă la nivel guvernamental pentru această încălcare gravă a legii?
    ARACIP trebuie să dispară. Nu realizează un control al calității, ci al cantității de hârtii inutile.
    La un control ARACIP dacă îți lipsea o amărâtă de hârtie, fără importanță -orarul personal, din nu ştiu care dosar era grav. Scădea punctajul şi școala nu primea nu știu ce hârtie inutilă, apoi era monitorizată, deci pedepsită.
    Situația actuală a învățământului este rezultatul unui cumul de factori:
    1. Subfinantarea- anul acesta este doar 3,6% din PIB!
    2. Interzicerea repetenției în clasa întâi(cuvântul repetenție cu o conotație profund negativă, peiorativă ar putea fi înlocuit cu aprofundare şi copilul respectiv ar reusi poate în al doilea an să învețe ce şi cât trebuie).
    3. Intrarea la liceu cu medii sub cinci, iar la Bac se cere minim media șase!
    4. Distrugerea școlilor profesionale.
    5. Lipsa de responsabilizare a părintelui: spre exemplu, învățământul este obligatoriu până în clasa a X-a. Ce se întâmplă cu părintele elevului care abandonează timpuriu şcoala? Nimic. Nu răspunde în niciun fel pentru nerespectarea legii educației. Diriginții trebuie sa facă însă o mulțime de hârtii.
    6. Programe stufoase, necorelate cu realitatea vieții actuale.
    7. Introducerea CDŞ(disciplinelor opționale) fără crearea unei baze materiale care să le susțină, mai mult încarcă inutil elevul cu o nouă disciplină decât sa-l ajute(aşa cum a fost gândită inițial).
    8. Continuați dvs.!

  2. Ce listă maaareee! Și astfel ne dăm seama că nu avem nimic din ce ar trebui să avem. Și cum nu vor aloca 6% din PIB educației și ministru o să fie Sorin Câmpeanu, nu o să avem nici de acum înainte. Sau sunt eu prea cârcotașă…

  3. Bla, bla, bla…
    De 30 de ani vorbe frumoase.
    Niciodată, dar niciodată nu s-a incercat alocarea a 6 % din PIB.
    Restul…vorbe goale!

  4. Sa i credem? Cel putin in ultimii 20 de ani ,absolut toti,aceeasi ca de fapt sunt tot ei la butoanele puterii prin rotatie,promit cu nerusinare programe asemanatoare.Asta este credibilitatea tuturor bla,bla,bla ……,din pacate pentru noi.Toti guvernanti vor cetateni fara scoala si vulnerabili.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ministerul Educației duce cu zăhărelul elevii și profesorii. Noul ROFUIP nu este gata nici la sfârșitul lunii mai, deși ar fi trebuit aprobat de aproape o lună

Ministerul Educației nu a aprobat încă regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP) și încalcă propriul calendar oficial. Concret, ordinul ministrului educației privind aprobarea Regulamentului-cadru de…
Vezi articolul

VIDEO Ministra Educației, Ligia Deca, în prima zi de școală: Anul acesta școlar este unul special, în care putem vorbi de schimbări vizibile în educație pentru toți copiii / Toleranță 0 față de violență în școli

Ministra Educației deschide anul școlar la Colegiul Național „Mihai Viteazul”, luni, la ora 9. Edupedu.ro a transmis LIVE TEXT declarațiile Ligiei Deca, de la deschiderea anului școlar 2024-2025. Cu ministra…
Vezi articolul