VIDEO Programele „Masa caldă în școli” și „Cornul și laptele” să fie gândite complementar și nu unul împotriva altuia. Se poate rezolva problema licitației realizând licitații multianuale – Szabó Ödön, vicepreședintele comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților

Programele „Masa caldă în școli” și „Cornul și laptele” ar trebui „să fie gândite complementar și nu unul împotriva altuia (…) Aceste două programe pot să funcționeze împreună, deși Masa caldă la școală este unul care va avea o posibilitate de implementare mai lentă”, după cum a declarat Szabó Ödön, vicepreședintele comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, în cadrul Dezbaterii online – Lapte și Carte, organizată Asociația Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL), cu sprijinul Point Public Affairs. EduPedu.ro este partener media al evenimentului.

„Nu dorim practic să desființăm un program și să îl înlocuim doar cu celălalt. Aceasta este o soluție și trebuie ambele folosite, cu atât mai mult cu cât fondurile europene care sunt destinate pentru programul Laptele și cornul nu pot fi folosite în altă direcție”, a spus vicepreședintele comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, Szabó Ödön.

În privința programului Laptele și cornul, acesta a subliniat că este necesară o debirocratizare: „Pe de o parte, o debirocratizare, pentru că directorii nu mai sunt la fel de entuziaști ca în ceilalți ani din urmă, pentru că a venit Curtea de Conturi și a început să numere dacă toți elevii din clasă au fost prezenți, și au început să numere din catalog absențele și au imputat directorilor, dacă cumva directorul a avut inimă și a dat încă un lapte și încă un corn celui care să spunem așa era în nevoie, și l-a dus acasă și l-a dat, să spunem eventual, și familiei. Și Curtea de Conturi le-a imputat directorilor sume de 1.500, 3.000 sau 10.000 de lei, pentru exces de zel.”

O altă problemă identificată de Szabó Ödön face referire la diversificare: “O altă problemă este diversificarea, pentru că laptele este un lucru clar de aceeași calitate peste tot, dar produsele de panificație în diverse zone sunt diverse diferite”. 

Declarația completă, Szabó Ödön:

Szabó Ödön, vicepreședintele comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților: „Două sau trei chestiuni cu privire la acest program și la cum pot fi cele două programe îmbinate, pentru că acesta este de fapt ceea ne dorim. Nu dorim practic să desființăm un program și să îl înlocuim doar cu celălalt. Aceasta este o soluție și trebuie ambele folosite, cu atât mai mult cu cât fondurile europene care sunt destinate pentru programul Laptele și cornul nu pot fi folosite în altă direcție. Deci nu poate fi convertit în alt program și poate fi folosit doar pentru acest tip de program. 

Aceste programe au avut la un moment dat și menirea de a scădea și abandonul școlar, o problematică și de echitate până la urmă, pentru că trebuie să spunem foarte sincer că avem zone vulnerabile în România, unde această masă poate este singura masă din acea zi, sau această gustare este singura gustare din acea zi. Este o zonă vulnerabilă care poate și trebuie să fie suplinită în continuare și de către Guvern prin celelalte proiecte.

Programul Masa caldă în școală este un program care de prea mult timp este pilotat. Ar trebui în acest context, într-adevăr să fie extins. Noi avem o inițiativă legislativă și mai multe partide din tot spectrul politic au avut câte un proiect legislativ pentru extinderea acestui program. În schimb, trebuie realizate două lucruri complementare. Masa clasă la școală nu trebuie să fie doar un program social exclusiv, în care să oferim masa caldă și după aceea să îl lăsăm pe copil acasă, ci trebuie colaborat și coroborat cu programul, cu instituția respectivă astfel încât acel after school, școală după școală, să fie unul funcțional, și anume, să existe posibilitatea ca, după ce copilul a terminat, să rămână în școală și – din cei care au capacități extraordinare – să putem scoate excelența din copilul talentat. Iar cei care au nevoie de sprijin, unde au o familie care nu poate să le ofere tot sprijinul, unde ajungând acasă, părintele nu poate să-l ajute să rezolve temele de casă, acolo profesorul să-l aducă cel puțin la nivelul mediu al clasei, prin acest fel să aibă posibilitatea ca mai departe să urmeze un liceu, o școală profesională sau o universitate. Și în acest fel să fie mult mai ușor ca persoanele vulnerabile să fie integrate în câmpul muncii.

Pe programul Laptele și cornul ar trebui realizate două lucruri foarte simple. Pe de o parte, o debirocratizare, pentru că directorii nu mai sunt la fel de entuziaști ca în ceilalți ani din urmă, pentru că a venit Curtea de Conturi și a început să numere dacă toți elevii din clasă au fost prezenți, și au început să numere din catalog absențele și au imputat directorilor, dacă cumva directorul a avut inimă și a dat încă un lapte și încă un corn celui care să spunem așa era în nevoie, și l-a dus acasă și la dat, să spunem eventul, și familiei. Și Curtea de Conturi le-a imputat directorilor sume de 1.500, 3.000 sau 10.000 de lei, pentru exces de zel.

O altă problemă este diversificarea, pentru că laptele este un lucru clar de aceeași calitate peste tot, dar produsele de panificație în diverse zone sunt diverse diferite. (…)

Se poate rezolva problema licitației realizând licitații multianuale. Este simplu, nu trebuie nicio altă intervenție legislativă. Acest lucru ar trebui să existe și pentru manuale școlare. Dacă am avea o licitație pentru limba română de exemplu, pentru un ciclu, și anume 0-4, 5-8, 9-12, am avea posibilitatea ca acei autori care realizează un manual să aibă întregul ciclu din start câștigat și limbajul, expresiile folosite să fie aceleași cel puțin pentru un ciclu. Dar aceste lucruri trebuie discutate și eu sper la un moment dat măcar ca pe aceste chestiuni majore să avem consensualitate. E o chestiune care ține de Executiv. (…)

Al doilea lucru, s-a votat în cadrul Comisiei, la propunerea mea, să avem o subcomisie care în perioada următoare va avea ca obligație realizarea unei inițiative legislative, care să fie asumată de întreg comisie, de la Camera Deputaților și sperăm și de la Senat, să avem o consensualitate pe acest program cu privire la Masa caldă la școală și programul Școală după școală. Este cuprins acest program în programul de guvernare și dorim să-l punem în practică în comisia de învățământ de la Camera Deputaților. Această decizie a fost luată și urmează să lucrăm pe acest text de lege. Deadline-ul e la sfârșitul lunii octombrie, să avem o inițiativă creionată.

A treia problemă este ca aceste programe să fie gândite complementar și nu unul împotriva altuia, am încercat să le expun anterior, nu este neapărată nevoie doar de înlocuirea unuia cu altul. Acele două programe pot să funcționeze împreună, deși Masa caldă la școală este unul care va avea o posibilitate de implementare mai lentă decât Programul Cornul și laptele, pentru că la Masă caldă la școală ai nevoie și de infrastructură, să existe o cantină, să existe o sală de mese. Din acest motiv, propunerea noastră este ca cei care reușesc să dovedească că au toate condițiile necesare, să intre pentru a avea și o programare clară, ca să poată să fie introduse în program din anul școlar următor.

Deci, eu sunt o școală, acum nu am nicio cantină, nicio sală de mese. Mi le construiesc împreună cu administrația publico-locală sau din fonduri proprii sau din sponsorizări și începând de anul școlar următor pot să fiu integrat în program. Conform calculelor noastre, este o problemă și de buget și ar fi bine ca Masa Caldă să fie inclusă pe ciclul 0-4, 5-8, diferențiat, pentru că în total, conform calculelor noastre, bugetul ar însemna undeva la 1.2-1.3 miliarde de euro”.

Dezbaterea online LIVE “Lapte și Carte” a fost organizată pe 12 octombrie 2021 de Asociația Patronală Română din Industria Laptelui – APRIL, cu sprijinul Point Public Affairs și Edupedu.ro, partener media, pe 2 paneluri de discuții:
• Laptele Școlar, un program educațional cu tradiție în Europa – experiența celor aproape 20 de ani de implementare a programului în România
• viitorul unui program care ar trebui să contribuie tot mai mult la sănătatea și educația copiilor.
LIVE Video și principalele declarații: https://bit.ly/LIVELapteCarte_2021

Despre programul Laptele în școli

Programul a fost gândit la nivel european și planificat și prezentat de autoritățile din România drept unul uniform, indiferent de mediul în care este școala, din care provin elevii sau de gradul de bunăstare al acestora.

Principalul scop al Schemei europene Lapte în școli este acela de a încuraja alimentația sănătoasă la copii. Mai exact, dacă un copil consumă zilnic lapte la școală, sub forma unei gustări, aceasta îi va asigura și energie și hrană echilibrată, înlocuind foarte probabil o gustare hipercalorică și hipoglucidică. Un al doilea obiectiv al Schemei europene este susținerea producătorilor (fermierilor) și procesatorilor de lapte, motiv pentru care măsura și este parte a Politicii Agricole Comune și gestionată de DIGI AGRI.