Programa pentru Evaluarea Națională 2020 la Limba și literatura română a fost anunțată de Ministerul Educației pe 10 aprilie și aprobată prin Ordinul 4115/2020. Din conținuturile pe care absolvenții de clasa a VIII-a trebuie să le pregătească pentru examen au fost eliminate cele care trebuiau predate în semestrul al II-lea. Proba scrisă la Limba și literatura română are loc luni, pe 15 iunie 2020.
Concret, fiecare elev trebuie să cunoască noțiunile de fonetică, de vocabular, de morfologie și de sintaxă a propoziției și a frazei, să respecte regulile de ortografie și de punctuație, să așeze corect textul în pagină, să citească cu atenție textele suport și cerințele.
De asemenea, să cunoască și să argumenteze detaliat trăsăturile speciilor (doina populară, pastelul, basmul popular, fabula), ale pesonajului literar, ale genurilor liric și epic.
Totodată, elevii trebuiă să știe etapele realizării unei compuneri libere, narative sau descriptive.
Față de vechea programă modificările sunt următoarele, potrivit Ghidului Evaluarea Națională 2020 făcut de ISJ Călărași:
- schița și nuvela apar în programa pentru Evaluarea Națională 2020, deoarece fragmente din ele pot fi folosite pentru a demonstra genul epic sau pentru a caracteriza un personaj, nu pentru demonstrarea speciei;
- nu se mai regăsesc genul dramatic și balada populară;
- propozițiile subordonate ce trebuie avute în vedere sunt: subiectiva, predicativa, atributiva și completiva directă.
Programa pentru disciplina Limba și literatura română, Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, anul școlar 2019-2020
„Prezenta programă pentru Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a la disciplina limba și literatura română vizează evaluarea competențelor de receptare a mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse, de exprimare scrisă și de utilizare corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.
Deoarece competențele de evaluat sunt ansambluri de cunoștințe, deprinderi și atitudini formate în clasele a V-a – a VIII-a, subiectele pentru evaluarea națională vor evalua atât competențele specifice, cât și conținuturile asociate acestora, conform programei școlare actualizate pentru clasele a V-a – a VIII-a (aprobată prin ordinul ministrului educației, cercetării și inovării cu nr. 5097/09.09.2009),” potrivit documentului citat.
Tabelele de mai jos cuprind competențele generale care vizează receptarea și producerea mesajelor scrise din programa școlară pentru clasa a VIII-a (Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse; Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse), detalierile lor în competențele specifice și conținuturile asociate, din programele școlare pentru clasele a V-a – a VII-a.
| Competențe specifice | Conținuturi asociate |
|---|---|
| 1.1 dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date | - idei principale, idei secundare; – ordinea logică și temporală a ideilor/a întâmplărilor dintr-un text; – moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog); – structuri în textele epice (logica acțiunii, timp, spațiu, modalități de caracterizare a personajelor, relațiile dintre personaje, naratorul) și lirice (concordanța dintre forma grafică a poeziei și ideea transmisă de aceasta, eul liric); – subiectul operei literare, momentele subiectului; – procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, repetiția fonetică/aliterația, metafora, hiperbola, epitetul, comparația, repetiția, enumerația, antiteza); – sensul propriu, sensul figurat al unor cuvinte într-un context dat; – elemente de versificație (măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa); – trăsăturile specifice genurilor epic și liric în texte la prima vedere; – trăsături ale speciilor literare în texte la prima vedere: schița, basmul popular, pastelul, fabula, nuvela, doina populară; – texte literare (populare și culte – aparținând diverselor genuri și specii); - texte nonliterare. |
| 1.2 sesizarea corectitudinii și a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantice studiate, a ortografiei și a punctuației | - arhaisme, regionalisme și neologisme; – cuvinte derivate, compuse sau obținute prin schimbarea valorii gramaticale/conversiune; – categorii semantice studiate: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; – construcții pleonastice; – sensurile cuvintelor în contexte diferite; – mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale/conversiunea), familia de cuvinte; mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului; – ortografierea diftongilor, a triftongilor și a vocalelor în hiat; – despărțirea cuvintelor în silabe; – semne de punctuație: punctul, virgula, două puncte, ghilimelele, linia de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării, cratima, punctul și virgula, linia de pauză; – semne ortografice: cratima, punctul; – valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic, lexical și morfosintactic) într-un text dat; – elemente de limbă și de stil în textul literar; – figurile de stil, versificația; – categorii morfologice specifice părților de vorbire (conform programelor școlare pentru clasele a V-a – a VIII-a): părțile de vorbire flexibile (verbul, substantivul, articolul, pronumele, numeralul, adjectivul) și neflexibile (adverbul, prepoziția, conjuncția, interjecția); relații și funcții sintactice; – elemente de sintaxă a propoziției și a frazei: probleme de acord; funcții sintactice (predicatul verbal şi predicatul nominal; subiectul; atributul adjectival; atributul substantival genitival, atributul substantival prepozițional, atributul substantival apozițional; atributul pronominal genitival, atributul pronominal prepozițional; atributul adverbial; atributul verbal; complementul direct; complementul indirect; complementele circumstanțiale de loc, de timp, de mod); tipuri de propoziții – principale și subordonate (propoziția subordonată predicativă, propoziția subordonată subiectivă; propoziția subordonată atributivă; propoziția subordonată completivă directă); propoziția regentă, elementul regent, cuvintele și construcțiile incidente; relații sintactice; topică și punctuație; valori stilistice ale folosirii acestora în textul dat. |
| 1.3 identificarea valorilor etice și culturale într-un text, cu exprimarea impresiilor și preferințelor | elemente etice și culturale în texte literare și nonliterare și exprimarea propriei atitudini față de acestea. |
| Competențe specifice | Conținuturi asociate |
|---|---|
| 2.1 redactarea diverselor texte, cu scopuri și destinații diverse, adaptându-le la situația de comunicare concretă | - elemente de redactare a unor compuneri pe o anumită temă/urmărind un plan dat sau conceput de elev; – părțile componente ale unei compuneri; organizarea planului unei compuneri pe o temă dată; structurarea detaliilor în jurul ideii principale; – dispunerea în pagină a diverselor texte; scrierea îngrijită, lizibilă și corectă; – redactarea unor texte reflexive și imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal, social sau cultural); evidențierea unor trăsături ale unui obiect (peisaj, operă de artă, persoană) într-o descriere; – redactarea unor scurte narațiuni; – continuarea unor dialoguri; – redactarea unor texte argumentative (susținerea preferințelor și a opiniilor); – redactarea unor compuneri având ca suport texte literare la prima vedere – rezumat, caracterizare de personaj; – motivarea apartenenței unui text la prima vedere la o specie literară sau la un gen literar; – prezentarea unui punct de vedere asupra unor secvențe din texte la prima vedere, pe baza unor cerințe date (de exemplu: elemente de structură a operei literare, figurile de stil studiate, elemente de versificație etc.) sau prin exprimarea argumentată a opiniei personale privind structura textului, semnificația titlului, procedeele de expresivitate artistică învățate și semnificația/mesajul textului dat; – exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind un text la prima vedere; aprecieri personale referitoare la fragmente din textele la prima vedere. |
| 2.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de lexic și de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație | – elemente de lexic studiate în clasele a V-a – a VIII-a; – aplicarea corectă a cunoștințelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă; – folosirea corectă a semnelor de punctuație la nivelul propoziției și al frazei (coordonare, subordonare, incidență); – enunțul, fraza, părți de propoziție și propoziții studiate (predicatul și propoziția subordonată predicativă, subiectul și propoziția subordonată subiectivă; atributul și propoziția subordonată atributivă; complementul direct și propoziția subordonată completivă directă); expansiunea și contragerea |
O serie de 10 teste cu sugestii de rezolvare a fost publicată de inspectoratul Școlar Județean Călărași. Fiecare test este urmat de indicații despre cum poate fi abordată cerința respectivă. Ghidul pentru Evaluarea Națională al ISJ Călărași poate fi descărcat de aici: Ghid_EN_română
Testele de antrenament pentru Evaluarea Națională 2020 pot fi descărcate de aici.
Foto: Business photo created by katemangostar – www.freepik.com
Matei Pop
Raluca Pantazi
Karina Dorobanțu
Redacția
Diana Ghimiși
2 comments
Dar stai puțin, spui că nu se dă din particularitățile nuvelei și ale schiței, iar mai în jos scrie că se dă la texte la prima vedere 🤨 Se dă sau nu??
Nu se da argumentarea la specie a nuvelei si a schitei
,se da pentru caracterizare de personaj sau argumentare gen epic.