Programa disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul” a fost publicată în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul ministrului educației nr. 5.344 din 9 august 2023. Miercuri, Ligia Deca, ministrul Educației, a anunțat că, din anul școlar 2023-2024, elevii de clasa a XI-a vor studia disciplina „Istoria Evreilor. Holocaustul”. Vezi mai jos, în articol, competențele general și specifice, precum și în ce activități pot fi implicați elevii.
În nota de prezentare se arată că disciplina „Istoria evreilor. Holocaustul” este parte componentă a trunchiului comun din curriculumul liceal și profesional, ca urmare a aplicării Legii nr. 276/2021 privind unele măsuri pentru studierea istoriei evreilor și a Holocaustului.
Conform sursei citate, programa a fost elaborată pentru 1 oră/săptămână, pe durata unui an școlar, fiind aplicată la:
- clasa XI-a, cursuri de zi, învățământ liceal și profesional și învățământ liceal seral, filieră tehnologică;
- clasa a XII-a, învățământ profesional special, învățământ special ciclul superior al liceului, filiera tehnologică și învățământ liceal seral, filieră teoretică.
„Introducerea disciplinei școlare Istoria evreilor. Holocaustul în planul-cadru de învățământ are drept scop dobândirea de competențe și perspective noi despre istoria, cultura și tradițiile evreilor din România. Cultivarea memoriei și învățarea toleranței ca exercițiu de sinceritate sunt forme de asumare a propriei identități, iar educația și înțelegerea sunt cele mai bune modalități pentru a susține democrația și libertatea, pentru a contracara intoleranța și extremismul”, potrivit notei de prezentare.
În document este precizat că „noul curriculum propune elevilor nu doar cunoașterea istoriei evreilor și a momentelor tragice petrecute la jumătatea secolului trecut, dar și dezvoltarea unor valori și atitudini specifice cetățeniei democratice care trebuie formate și consolidate pe parcursul derulării demersurilor didactice pe parcursul anului școlar.”
Competențele generale sunt următoarele:
1. Utilizarea critică și reflexivă a surselor istorice pentru argumentarea unor demersuri și alegeri, în acord cu valorile societății democratice;
2. Asumarea propriei identități culturale și determinarea modalităților prin care interculturalitatea contribuie la promovarea acceptării celuilalt și a respectării drepturilor omului;
3. Implicarea responsabilă și creativă în diverse contexte de viață prin respectarea convențiilor de comunicare;
Competențe specifice și exemple de activități de învățare
O activitate de învățare implică exerciții de comparare a faptelor istorice din perspectivă temporală și spațială în contexte diferite de comunicare. Elevii vor putea să realizeze eseuri despre cauzele și consecințele negării unor date, acțiuni, fapte despre antisemitism, Holocaust și crime împotriva umanității.
O altă activitate presupune realizarea de investigații privind povești de viață ale evreilor din comunitatea locală/națională/internațională, înaintea Holocaustului, în timpul acestuia și după Holocaust.
Alte exemple de activități sunt următoarele:
- întocmirea unui portofoliu despre meserii tradiționale ale evreilor, elemente de viață cotidiană, jocuri specifice copilăriei, dansuri tradiționale;
- organizarea unor expoziții de fotografii ilustrând monumente istorice, tradiții și obiceiuri ale evreilor raportate la comunitatea în care trăiesc;
- organizarea unor dezbateri având ca temă impactul prejudecăților și al stereotipurilor asupra calității vieții oamenilor;
- jocuri de rol: interpretarea rolului unor membri dintr-o comunitate multiculturală în vederea recunoașterii și promovării interculturalității;
- identificarea unor probleme din comunitate care pot genera conflicte sau situații de excludere/marginalizare a unor grupuri sau indivizi;
- realizarea unui e-book și audiobook cu conținuturi precum „Povestea unei personalități”, „Drepți între popoare”, supraviețuitori ai Holocaustului, oameni de cultură evrei etc.
Domeniile de conținut sunt: „Identitate evreiască și educația despre Holocaust în secolul al XXI-lea”, „Evreii în istoria universală”, „Evreii în spațiul românesc în secolele XIV—XX”, „Holocaustul în Europa”, „Holocaustul în România pe teritoriile aflate sub administrație românească și în nordul Transilvaniei”, „Evreii în România postbelică și memoria Holocaustului în secolul al XXI-lea”.
Sugestii metodologice pentru profesori
„Modul în care este concepută programa „Istoria evreilor. Holocaustul” răspunde unei duble exigențe: pe de-o parte, de a fi un punct de plecare comun pentru toți profesorii și, pe de altă parte, de a le oferi sprijin în interpretarea și adecvarea acesteia la condițiile specifice în care își desfășoară activitatea. Astfel se recomandă:
- crearea unui mediu de învățare pozitiv, interactiv, cu o abordare centrată pe elev;
- analiza critică, din perspectiva valorilor democratice, a surselor istorice scrise, vizuale și de istorie orală;
- definirea termenilor antisemitism, Holocaust, genocid pe baza documentelor internaționale unanim acceptate;
- individualizarea istoriei, prin transformarea statisticilor în povești personale;
- abordarea din perspectiva interculturalității și a multiculturalității;
- încurajarea studiului istoriei și al memoriei locale, regionale, naționale și universale;
- abordarea interdisciplinară;
- încurajarea elevilor de a lua parte la tradițiile naționale și locale și de a reflecta pe marginea acestora;
- contextualizarea, pe cât posibil, a conținuturilor în raport cu comunitatea în care trăiesc elevii;
- descurajarea legitimării distorsionării faptelor istorice și a negării Holocaustului.
Pentru formarea, dezvoltarea și evaluarea competențelor elevilor, profesorii pot folosi strategiile centrate pe elev care utilizează metode didactice interactive precum mozaicul, dezbaterea, problematizarea, cubul, turul galeriei, pălăriile gânditoare, diagrama Venn și metoda cauză-efect, metode care se pretează pentru activitățile în clasă, dar se pot folosi și aplicațiile platformelor de e-learning, conform documentului.
„Pot fi integrate în demersul didactic și site-urile Institutului Național pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel”, ale Institutului de la Yad Vashem din Israel, ale Muzeului Holocaustului din Washington, care au secțiuni dedicate activităților didactice, numeroase surse, mărturii și exemple de activități de învățare, 10 suporturi didactice cu privire la abordarea problema”, potrivit sursei de mai sus.
Programa disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul” poate fi consultată mai jos:
Informații de context
- Legea Învățământului preuniversitar prevede că noua disciplină se va studia din anul școlar 2025/2026, potrivit art. 248 (29), după cum a remarcat directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Alexandru Florian, într-un interviu pentru RFI.
- Ministrul Educației, Ligia Deca, a amintit, cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, că „începând cu anul școlar 2023-2024, disciplina „Istoria Evreilor. Holocaustul” va fi cuprinsă în planurile-cadrul ale învățământului secundar superior.”
- Amintim că legea privind introducerea în programa școlară a studierii istoriei evreilor și a Holocaustului a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis, în luna noiembrie 2021, după cum a scris G4Media.ro.