Programa de Bacalaureat promovează o imagine deformată a femeilor cu „stereotipuri de gen care nu mai corespund valorilor contemporane”, susțin 97% dintre elevii participanți la un sondaj făcut de o elevă, Bianca Mirică. Aceștia cer introducerea mai multor opere scrise de femei

485 de vizualizări
Bianca Mirică / Foto: captură Youtube.com/ Observatorul Prahovean
Un sondaj recent realizat de o elevă la un liceu din Ploiești, Bianca Mirică, ridică o întrebare care poate fi considerată esențială pentru viitorul educației literare în România: avem nevoie de scriitoare în programa de Bacalaureat, dominată până acum exclusiv de autori bărbați? Potrivit rezultatelor după analiza răspunsurilor la chestionarul la care au răspuns 252 de tineri, elevi de liceu sau deja absolvenți, diversitatea vocilor literare, în special includerea autoarelor femei, este esențială pentru a oferi o perspectivă mai completă și relevantă asupra literaturii.
  • „Elevii nu contestă importanța operelor tradiționale, ci vor o revizuire a modului în care acestea sunt predate,(…) unele scene sau unele idei promovează concepte care nu mai rezonează cu standardele și valorile morale ale societății contemporane”, spune Bianca Mirică, elevă în clasa a XII-a și autoarea sondajului, într-un interviu pentru Edupedu.ro.

Cercetarea elevei de la Colegiul Național „Mihai Viteazul” din Ploiești vizează o problemă din educația literară din România: absența totală a autoarelor femei din programa pentru examenul de Bacalaureat la limba și literatura română.

Potrivit rezultatelor (documentul poate fi descărcat mai jos din articol), tinerii intervievați au fost conștienți de acest dezechilibru, mulți dintre ei marcând prin răspunsuri importanța diversificării curriculei prin introducerea de texte scrise de femei.

„Colectivul de elevi, cel puțin cei care ne-au răspuns nouă la consultare, sunt foarte conștienți de absența autoarelor femei din programa de bacalaureat și realizează cât de important este să începem să studiem astfel de texte la școală”, spune Bianca Mirică în interviul pentru Edupedu.ro, redat complet mai jos în articol.

Ea explică faptul că programa de Bacalaureat include exclusiv autori bărbați, precum Mihai Eminescu, Liviu Rebreanu și Marin Preda, ignorând complet contribuțiile literare ale femeilor. Potrivit datelor colectate de Mirică, 98% dintre respondenții chestionarului pe care l-a aplicat au afirmat că în operele pentru Bacalaureat există atitudini discriminatorii față de personajele feminine, iar 97% au susținut că includerea autoarelor femei ar face curriculumul mai echilibrat și ar contribui la o educație mai incluzivă.

De asemenea, 93,7% dintre elevi au declarat că programa actuală promovează o imagine incorectă a personajelor feminine, perpetuând stereotipuri de gen care nu mai corespund valorilor contemporane, se mai arată în document.

Elevii nu contestă importanța operelor tradiționale – aceștia cred că trebuie să le fie oferite mai multe perspective, subliniază Bianca. Cercetarea sa nu propune eliminarea textelor clasice, ci o revizuire a modului în care acestea sunt predate, însoțită de introducerea unor texte scrise de autoare femei care să completeze imaginea literaturii române.

Câteva din exemplele din document sunt Elena Văcărescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Lucia Demetrius, Gabriela Adameșteanu, Herta Muller, Sofia Nădejde, Ana Blandiana, Ioana Pârvulescu, Nora Iuga, Otilia Cazimir, Magda Isanos, Cella Serghi, Magda Isanos, Ștefania Velisar Teodoreanu, Martha Bibescu, Doina Ruști, Simona Popescu, Rodica Ojog-Brașoveanu, Tatina Țîbuleac.

  • „La nivel macroscopic, prezența aproape exclusivă a scriitorilor bărbați nu poate să demonstreze complexitatea și diversitatea realităților sociale și culturale”.
  • „La nivel microscopic, lipsa perspectivei feminine din programa școlară destinată examenului de bacalaureat poate instiga multiple stereotipuri și prejudecăți în dezvoltarea atât academică, cât și personală a elevilor”, se mai arată în document.
Redăm integral interviul cu Bianca Mirică, autoarea sondajului:

Reporter: Vă gândiți să trimiteți studiul la Ministerul Educației sau la CNPEE?

Bianca Mirică: Noi am discutat această problemă și cu Consiliul Național al Elevilor și ne-am dori să înaintăm acest studiu și către Ministerul Educației și comisiile care se ocupă de aprobarea programelor școlare pentru examenul de bacalaureat.

Reporter: Spuneți-ne despre studiu, câți ați participat la el?

Bianca Mirică: Studiul este redactat de mine. A fost făcut de clubul nostru de lectură, redactat integral de mine și am utilizat practic platforma noastră ca să realizăm și consultarea cu publicul și să obținem practic o părere concretă a elevilor și a absolvenților de liceu despre situația actuală cu programa școlară de bacalaureat din România. Am realizat și o consultare cu aproximativ 300 de tineri, la nivel național, din toată România.

Reporter: Și ce a reieșit? Care ar fi liniile principale pe care că le considerați voi importante și pe care vreți să le scoateți în evidență și să le spuneți mai departe Ministerului?

Bianca Mirică: Colectivul de elevi, cel puțin cei care ne-au răspuns nouă la consultare, sunt foarte conștienți de absența autoarelor femei din programa de bacalaureat și realizează cât de important este să începem să studiem astfel de texte la școală. Și asta mi s-a părut mie oarecum surprinzător, pentru că această problemă a mai fost abordată în trecut, dar nu cu un impact atât de semnificativ și nu mă gândeam că atât de multă lume este conștientă de absența vocilor feminine din programa de bacalaureat și asta a fost o surpriză plăcută.

În același timp aș vrea să subliniez și faptul că mi-am dorit să redactez și o serie de recomandări pentru autoarele femei care ar putea fi incluse în programa școlară din ideea că ele sunt accesibile și pot să integreze și alte perspective în educația elevilor și să o facă mult mai incluziv decât ceea ce avem la momentul actual.

La gimnaziu sunt câteva texte scrise de autoare în programa nouă. Noi avem programa «veche», programa tradițională pe care au folosit-o chiar și părinții noștri la examenul de bacalaureat, oarecum puțin modificată pentru că acum câteva promoții se dădea la bacalaureat Hortensia Papadat-Bengescu și noi nu o mai susținem în cadrul examenului de absolvire a liceului. Însă la gimnaziu am observat că există tendința de a integra și texte scrise de autoare, avem, dacă nu mă înșel, Ioana Pârvulescu, Ana Blandiana, chiar și Otilia Cazimir. Sunt, pe programa făcută pentru noile generații, incluse și alte texte decât cele din canonul tradițional.

Reporter: Acum încă se mai lucrează la acele programe de liceu. Înțelegem că vreți să atrageți atenția să fie luate în considerare și la liceu?

Bianca Mirică: Da, exact. Ne-am dori să avem un spectru mai larg de perspective literare, cel puțin în materia de bacalaureat. Și eu în studiu am inclus și ideea ca, în cadrul orelor de limbă și literatură română, să se pună accent pe modul de predare al operelor din canonul tradițional. Am accentuat și ideea aceasta – că nu putem sub nicio formă să contestăm valoarea pe care operele tradiționale o au pentru literatura română, dar în același timp sunt unele scene sau unele idei care promovează concepte care nu mai rezonează cu standardele și valorile morale ale societății contemporane. Vreau să zic că și în cadrul orelor de limbă și literatură română cadrele didactice trebuie să-și dezvolte un stil care să le explici elevilor ce este bine și ce se întâmplă rău în aceste opere tradiționale.

Reporter: Cu alte cuvinte, nu vreți să se elimine aceste opere tradiționale?

Bianca Mirică: Nu, ele sunt importante. Sunt menționate și în cadrul studiului, că ne dorim practic adăugarea unor texte scrise de autoare femei pentru a întregi practic experiența educațională a elevilor și ca să se formeze din mai multe puncte de vedere, nu doar din punctul acesta de studiere a operărilor scrise exclusiv de autor bărbați.

Reporter: Ce exemple de opere aveți în acest sens?

Bianca Mirică: Eu am menționat în studiu«Patimi», de Sofia Nădejde, mi se pare o operă care poate fi cu ușurință introdusă în programa școlară de bacalaureat. De asemenea, de la Hortensia Papadat-Bengescu, de la Cella Serghi cu «Pânza de păianjen», Ana Blandiana, cred că am menționat și Simona Popescu. M-am orientat oarecum și către nume de autoare contemporane și am încercat practic să îmbin trecutul și prezentul în redactarea acestor aceste liste de autoare femei care pot fi incluse în programa școlară.

Reporter: Referitor la ce spuneați înainte, la acele opere care sunt tradiționale și nu mai reflectă în totalitate realitatea de astăzi, simțiți nevoia unor adăugiri din partea profesorilor, de explicații?

Bianca Mirică: Da, cel puțin un exemplu de bază pe care îl ofer în acest context este opera «Ion». Cu siguranță este un roman care are o valoare incontestabilă și avem foarte multe de învățat despre stilul lui Liviu Rebreanu, despre realitatea în care a trăit acesta. Dar există acolo niște scene, cel puțin scenele în care persoanele feminine sunt puse într-o lumină foarte nefavorabilă pentru ele și scenele în care personajele masculine sunt pur și simplu superioare doar pentru că sunt personaje masculine. Acolo aș vrea eu cel puțin – și consider necesar – să se intervină cu o explicație mult mai actuală a rolurilor personajelor în roman și să se exprime ideea că nu este în regulă să profiți de statutul tău, indiferent de sexul tău, chiar dacă recunoaștem în același timp că opera a fost scrisă acum foarte mult timp.

Reporter: Respondenții sunt din mai multe orașe din țară. Sunt și din mediul rural?

Bianca Mirică: Avem chiar și din zone rurale, da, ceea ce a fost din nou o surpriză plăcută. Pentru că fiind un subiect atât de controversat, oarecum, pentru că și noi, când am realizat consultarea aceasta, am primit bineînțeles și păreri care se opuneau introducerii autoarelor firmei în programa de bacalaureat, a fost o surpriză plăcută să știu că chiar și elevii din mediul rural recunosc nevoia imediată de a modifica programa prin adăugarea autoarelor femei.

Reporter: Cu profesorii la școală ați vorbit despre acest aspect?

Am vorbit în general despre perspectiva feminină în literatură, dar sunt puțini profesori – și asta am observat pe parcursul abordării acestui subiect – care chiar includ autori femei în listele facultative de lecturi pentru elevi. Adică, într-adevăr, dacă ai noroc să discuți la clasă despre chestia despre perspectiva feminină în literatură, da, ești un elev un pic privilegiat din punctul acesta de vedere, dar cu siguranță se pot face modificări și cu siguranță, dacă tot începem să promovăm acest subiect, vom ajunge la un echilibru între perspectiva feminină și perspectiva masculină din programa școlară.

Reporter: Dar cum vedeți dvs. această perspectivă feminină, adică cu ce credeți că vine în plus față de cea masculină?

Bianca Mirică: Eu consider că este foarte important să învățăm despre experiențele umane și din perspectiva unei femei, pentru că eu, citind romanele autorilor canonice, am observat tendința aceasta de a construi personajele feminine după o anumită tipologie. Și acest lucru mi se pare mie puțin defavorabil pentru elevi, pentru că niciodată nu putem să spunem că o anumită persoană este într-un anumit fel, mai ales în acest context când personajul feminin este construit chiar de un bărbat. Și de aceea susțin introducerea autorilor femei în programa școlară, pentru a prezenta experiența umană și din prisma vocilor feminine.

Legat de romanul «Moromeții», eu m-am referit [în studiu] la ideea promovată de familie patriarhală și rolul superior pe care Ilie Moromete îl deținea în universul narativ față de celelalte personaje feminine. La fel și în «Baltagul», m-am referit și la faptul că însăși personajele feminine dezvoltă anumite atitudini nefavorabile și discriminatorii raportate una la cealaltă și am și comentat o scenă semnificativă, chiar atunci când erau promovate astfel de mesaje.

Reporter: Credeți că profesorii vor fi receptivi?

Bianca Mirică: Cred că cu siguranță cheia spre succes și spre avansare în domeniul educației este și adaptarea la nevoile moderne și actuale ale elevilor și cu siguranță dacă acest subiect continuă să fie promovat și explicat în rândul tuturor persoanelor, se va se va câștiga o anumită deschidere, o deschidere mult mai amplă către introducerea autoarelor în programa școlară, chiar și din prisma cadrelor didactice.

(…) Eu anul acesta voi susține examenul de bacalaureat. Redactarea acestui studiu chiar a fost o pregătire temeinică pentru susținerea examenului de bacalaureat, întrucât mă ajuta să înțeleg mai bine chiar și curentele literare care sunt foarte importante pentru dobândirea cunoștințe lor esențiale pentru examenul de limbă și literatura română. Dar în același timp am putut înțelege mai bine și contextul în care au fost scrise operele și ce influență au dobândit autoarele feminine în formarea spațiului cultural din România.

Mi-aș dori foarte mult să fie mult mai accesibil acest subiect tuturor persoanelor implicate în sistemul educațional și să se înțeleagă nevoia de a introduce astfel de texte și de opere în formarea educațională a elevilor.

Studiul a fost un proces amplu de informare și pentru mine și mai ales că informațiile sunt destul de limitate despre autoarele femei din parcursul cultural din România. Așa că a fost destul de dificil să adun toate aceste informații la un loc, dar nu imposibil. A durat undeva la patru luni. Eu am început redactarea efectivă a lucrării în mai și am terminat-o în septembrie, la începutul lunii, dar procesul de documentare a început chiar și înainte de redactarea efectivă a lucrării.

Reporter: Vă gândiți să propuneți și autoare străine?

Bianca Mirică: Și acesta este un aspect foarte important și chiar susțin promovarea literaturii universale în educația din România. Dar, din nou, aici trebuie să fie făcută încă o astfel de documentare amplă, să se analizeze concret operele și posibilele autoare care ar putea fi introduse în program.

Reporter: Credeți că ar putea exista un fel de rezistență și dacă da, unde și cum ar putea fi întâmpinată?

Bianca Mirică: Cred că un principal motiv care ar fi ar putea fi adus împotriva acestei acestui demers este faptul că cu siguranță va exista un volum mai mare de lucru din partea elevilor. Trebuie să pregătești un număr mai mare de opere pentru examen, dar în același timp cred că această experiență ne-ar putea responsabiliza, ne-ar putea ajuta să deprindem cunoștințe noi, abilități noi și să devenim mai empatici și să realizăm practic toate circumstanțele din jurul nostru, să avem o imagine cât mai completă”.

DOCUMENT DESCARCĂ Studiul „Lipsa autoarelor femei în programa școlară pentru examenul de bacalaureat din România. Importanța includerii perspectivei feminine în curriculumul literar abordat în învățământul liceal”:

Citește și:
Programele în vigoare pentru examenul de Bacalaureat 2024, publicate de ministerul Educației. Cei 17 autori de studiat la Limba română / Descarcă listele de conținuturi pentru probele scrise, competențe digitale și de limbi străine

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

O soluție anti-copiat ar putea fi dispozitive de bruiaj la Bacalaureat și Evaluarea Națională, spune ministrul Educației, care anunță că va discuta cu „instituțiile care se ocupă de securitate informatică și de securitatea proceselor publice”

Dispozitivele de bruiaj ar putea fi o soluție, spune ministrul Educației, Ligia Deca, întrebată la Radio România Actualități despre situațiile în care subiectele de la examenele naționale, în special de…
Vezi articolul

Orar decalat de începere a cursurilor, pentru a combate aglomerația din municipiile mari – măsură susținută de ministra Ligia Deca / În 2019, aceeași idee a fost propusă și de Ecaterina Andronescu

Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat, într-un interviu pentru Observator, că „ar fi o soluție bună să avem ore de începere diferite pentru unități de învățământ variate”. În 2019, aceeași idee…
Vezi articolul

Amnistierea plagiatorilor – Reacție dură a studenților: Facem apel la responsabilitate către Ministerul Educației. Să nu disimuleze lupta împotriva imposturii

Amnistierea plagiatorilor vechi, propusă chiar de forul care analizează acuzațiile de plagiat în doctorate, generează reacția dură a studenților. “Facem apel la responsabilitate către Ministerul Educației Naționale, solicitându-le continuarea luptei…
Vezi articolul

Patriarhul Daniel: Biserica şi Universitatea din București sunt chemate să ofere tinerilor nu numai ştiinţă şi educaţie, ci şi sens, pentru a trăi viaţa în comuniune de iubire şi preţuire reciprocă

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a transmis, marţi, un mesaj cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, evidenţiind că Biserica şi Universitatea sunt chemate…
Vezi articolul