Profilul și standardele profesionale ale cadrului didactic pentru educație timpurie – proiect

Competențele pe care un cadru didactic pentru educația timpurie trebuie să le aibă sunt structurate pe șapte domenii, potrivit proiectului privind profilul și standardele profesionale ale cadrului didactic, pus în dezbatere publică de Ministerul Educației, pe 30 iulie. În funcție de cele 3 etape de carieră: licențierea, gradul didactic II și gradul didactic I, cadrul didactic trebuie să aibă anumite standarde profesionale.

• Vezi și profilul și standardele profesionale ale cadrului didactic de la gimnaziu și liceu

Cadrul didactic pentru educația timpurie, adică cel care predă la creșă și grădiniță, trebuie “să cunoască și se respecte individualitatea fiecărui copil și mecanismele sale de autoreglare în raport cu nevoile emoționale, cu ritmul de dezvoltare și învățare, precum și contextul său familial și social”, potrivit proiectului pus în dezbatere publică.

În proiect se face referire la un context al unei “relații de atașament sigur și pozitiv între cadrul didactic și copil, în care copiii pot demonstra progresul în dezvoltare“.

Educatorul sau puericultorul trebuie să organizeze spațiul de învățare și contextul de învățare “în mod ergonomic, sigur, accesibil, stimulativ, ludic, prietenos, în colaborare cu personalul care deservește grupa”.

De asemenea, cadrul didactic “evaluează progresul copiilor folosind metode și instrumente specifice educației timpurii și pe baza indicatorilor comportamentali din Fișa de apreciere a progresului individual al copilului înainte de intrarea în învățământul preșcolar/ primar”.

Cât privește situațiile copiilor cu cerințe educaționale speciale sau aflați în situații de risc școlar, cadrul didactic “oferă sprijin fiecărui copil în funcție de particularități individuale, inclusiv în colaborare cu colegi și/sau alți specialiști”.

• Standardele profesionale sunt organizate în proiect pe șapte domenii de competențe în funcție de fiecare nivel de învățământ: preșcolar, primar, gimnaziu și liceu, învățământ tehnic și dual. De asemenea sunt organizate pe 3 etape de carieră didactică: licențierea (care va înlocui, din anul 2028, actualul examen pentru obținerea definitivării în învățământ), gradul didactic II și gradul didactic I.

Mai jos în articol sunt menționate standardele profesionale în funcție de cele 3 etape de carieră didactică.

Cunoașterea copiilor și a modului în care aceștia se dezvoltă și învață

• Înțelege procesele și nevoile de dezvoltare fizică, cognitivă, emoțională și socială, specifice copilăriei și copilăriei mici
• Înțelege modul în care se dezvoltă, învață, relaționează și se joacă copiii, relația părinte/tutore – copil în perioada copilăriei și implicațiile asupra îngrijirii și învățării.
• Cunoaște și respectă individualitatea fiecărui copil și mecanismele sale de autoreglare în raport cu nevoile emoționale, cu ritmul de dezvoltare și învățare, precum și contextul său familial și social.
• Manifestă încredere în potențialul de dezvoltare al fiecărui copil și susține ritmul propriu de învățare al acestuia.
• Respectă diversitatea etnică, socio-economică, lingvistică și religioasă a copiilor și a comunităților de proveniență ale acestora și gestionează implicațiile asupra dezvoltării și învățării.

Curriculum și proces didactic

• Valorifică, în proiectarea, desfășurarea, evaluarea și reglarea procesului educațional, cunoștințe specifice tipurilor de activități de învățare din curriculumul pentru educație timpurie.
• Identifică nivelul de dezvoltare și al achizițiilor anterioare ale copiilor, la nivel individual și de grup, și valorifică datele obținute în proiectarea și desfășurarea procesului educațional.
• Stabilește obiective de învățare antrenante, în acord cu documentele curriculare, care susțin dezvoltarea potențialului fiecărui copil, respectând principiul învățării prin joc.
• Organizează și utilizează conținuturi relevante pentru dezvoltarea comportamentelor specifice, urmărite conform curriculumului pentru educație timpurie.
• Utilizează strategii educaționale diverse, creative și eficiente, pentru facilitarea progresului în învățare al fiecărui copil din grupă (prin joc, prin descoperire, prin povestiri, învățare experiențială, activități în aer liber etc.), în colaborare cu personalul care deservește grupa.
• Utilizează resurse variate pentru eficientizarea activității educaționale, susținerea dezvoltării și învățării, oferind copiilor, în colaborare cu personalul care deservește grupa, sprijin pentru folosirea lor eficientă și autonomă.
• Aplică în mod consecvent abordări didactice care să susțină progresul învățării în toate domeniile de dezvoltare.
• Construiește contexte de învățare autentică, prin abordări integrate, în care copiii își pot valorifica experiențele de viață și interesele lor de cunoaștere, în funcție de vârstă.
• Utilizează o diversitate de contexte ludice, în care copiii pot demonstra progresul în dezvoltare, în contextul unei relații de atașament sigur și pozitiv între cadrul didactic și copil.
• Evaluează progresul copiilor folosind metode și instrumente specifice educației timpurii și pe baza indicatorilor comportamentali din Fișa de apreciere a progresului individual al copilului înainte de intrarea în învățământul preșcolar/ primar.
• Relaționează pozitiv, comunică eficient, oferă feedback constructiv și susține implicarea activă a copiilor în propriul proces de învățare.

Mediu de învățare și stare de bine

• Contribuie, alături de personalul care deservește grupa, la realizarea unor sarcini menite să asigure sănătatea, bunăstarea și dezvoltarea optimă a copiilor (hrănire, îmbrăcare, spălatul mâinilor, mers la toaletă etc.).
• Organizează spațiul de învățare și contextul de învățare în mod ergonomic, sigur, accesibil, stimulativ, ludic, prietenos, în colaborare cu personalul care deservește grupa.
• Valorifică spații alternative, în afara celor din sala de grupă sau a instituției de învățământ, oferind copiilor experiențe diverse și semnificative de învățare.
  
• Aplică în mod consecvent reglementările în vigoare și legislația pentru siguranța copiilor, sănătatea și starea lor de bine.
• Raportează și gestionează suspiciunile, incidentele sau alte situații de risc în care se pot afla copiii, respectând interesul superior al acestora.
  
• Stabilește și menține rutinele și regulile comportamentale/de organizare a activităților educaționale, într-un mediu afectiv pozitiv, structurat și predictiv, facilitând formarea/dezvoltarea unor relații de atașament sigur la copii.
• Menține o atmosferă de relaționare pozitivă în creșă/grădiniță, în colaborare cu personalul care deservește grupa, cultivând apartenența la comunitatea educațională.
• Susține o cultură democratică, a învățării și a colaborării la nivelul grupei, în parteneriat cu personalul care deservește grupa.
• Respectă și valorizează diversitatea etnică, lingvistică, culturală, socio-economică etc. în organizarea mediului de învățare (amenajare spațiu, reguli, rutine, roluri, limbaj etc.).

Consilierea copiilor, colaborarea cu familia/tutorii și comunitatea

• Oferă sprijin fiecărui copil în funcție de particularități individuale, de cerințe educaționale speciale sau situații de risc școlar, inclusiv în colaborare cu colegi și/sau alți specialiști.
• Contribuie la compensarea/ diminuarea decalajelor de progres, generate de factori variați (socio-economici, culturali, particularități individuale), precum și la depășirea dificultăților de acomodare la mediul școlar.
• Susține dezvoltarea socio-emoțională și morală a copiilor, în colaborare cu alte cadre didactice și/sau specialiști.
• Contribuie la ghidarea educațională a copiilor, în interesul superior al acestora, sprijinind consilierul școlar și familia/tutorii.
• Susține familia/tutorii pentru a înțelege așteptările și rolul creșei/grădiniței, și colaborează cu aceasta/ aceștia pentru reușita educațională a copilului.
• Previne și combate comportamente /fenomene care pot afecta siguranța copiilor și starea lor de bine.
• Promovează educația pentru mediu și susține implicarea civică în dezvoltarea sustenabilă a comunității, oferind copiilor și familiilor/tutorilor un exemplu de comportament responsabil

Etică, reflexivitate și învățare continuă

• Respectă normele de etică, de integritate academică și de conduită profesională.
• Își autoreglează conduita pe baza reflecției asupra preconcepțiilor și stereotipurilor de rasă, etnie, gen, statut social, economic și cultural, vârstă, abilitate, religie sau naționalitate.
• Reflectează asupra propriilor practici didactice și asupra feedback-ului primit, identificând arii de ameliorare
• Manifestă capacitate de autoechilibrare și de adaptare în diferite contexte, inclusiv în situații noi sau stresante, menținând o autoritate adecvată în relație cu copiii.
• Participă periodic la activități de dezvoltare profesională continuă, în raport cu nevoile profesionale proprii și cu prioritățile locale sau naționale.
• Valorifică progresele din domeniul de activitate (dezvoltări recente din științele educației și, după caz, din domeniul de specializare, reglementări legale care privesc sistemul de învățământ, noi tehnologii etc.) pentru ameliorarea activității educaționale.
• Participă la activități colaborative de dezvoltare profesională, cercetări educaționale și la comunități de practici.

Dezvoltare instituțională

• Aplică reglementările legale care privesc sistemul de învățământ și politicile educaționale curente.
• Participă la procese de planificare strategică și decizionale colective care se derulează în cadrul instituției.
• Contribuie la fundamentarea unor decizii și inițiative educaționale privind participarea la educație a copiilor, progresul și starea lor de bine, pe baza culegerii de date și informații relevante.
• Dezvoltă curriculumului opțional, ca parte a ofertei educaționale a instituției de învățământ.
• Dezvoltă o cultură organizațională democratică, incluzivă, participativă, centrată pe valorile europene la nivelul instituției de învățământ.
• Comunică demn, responsabil, cu privire la instituția de învățământ din care face parte și promovează imaginea acesteia în comunitate.
• Participă la dezvoltarea sustenabilă a instituției de învățământ, prin inițierea și derularea unor acțiuni care denotă grija pentru natură și pentru un mediu curat.

Tehnologie digitală în educație

• Analizează implicațiile utilizării tehnologiei asupra dezvoltării și învățării copilului sub 6 ani.
• Utilizează în mod adecvat și responsabil tehnologia în activitățile educaționale, valorificând oportunitățile de învățare colaborativă.
• Gestionează mediul digital educațional în mod sigur, responsabil și etic, în acord cu particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor din grupă, cu nevoile acestora și cu obiectivele de învățare.
• Valorifică, în procesul de învățare și de orientare educațională a copiilor, precum și în comunicarea cu familia/tutorii, resurse digitale adecvate fiecărei categorii în parte.
• Își autoevaluează competențele de utilizare a tehnologiei în procesul didactic, în vederea îmbunătățirii acestora.
• Utilizează tehnologia digitală pentru dezvoltarea instituției din care face parte (gestionarea parteneriatelor, relația cu părinții, automatizarea proceselor pentru eficientizare și economie de timp ș.a.).

Standarde profesionale ale cadrului didactic pentru educația timpurie, pe etape de carieră

Standardele profesionale sunt organizate pe 3 etape de carieră didactică: licențierea (care va înlocui, din anul 2028, actualul examen pentru obținerea definitivării în învățământ), gradul didactic II și gradul didactic I.

De exemplu, un profesor cu grad didactic I, “realizează demersuri de cercetare aplicată
și aprofundare a cunoașterii /înțelegerii proceselor și nevoilor de dezvoltare fizică,
cognitivă, emoțională și socială a copiilor”. Spre deosebire de un profesor licențiat care “trebuie să demonstreze o bună înțelegere a proceselor și nevoilor de dezvoltare fizică,
cognitivă, emoțională și socială a copiilor”.

De asemenea, un profesor cu grad didactic I “adaptează obiectivele de învățare, în
coordonare cu ceilalți profesori, urmărind evoluția globală a copilului, pe termen lung,
inclusiv a celor aflați în decalaj educațional”.

Standardele profesionale ale cadrului didactic pentru educația timpurie, pe etape de carieră pentru educația timpurie pot fi consultate și descărcate în documentul de mai jos

Informații de context

“Elaborarea profilului de competențe al cadrului didactic este prevăzută în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, art. 166 (1) și în Legea învățământului superior, nr. 199/2023, art. 102 (2), ca fundament pentru dezvoltarea programelor de formare inițială a cadrelor didactice și ca reper pentru evoluția în carieră”, scrie în proiect.

Art 166 din Legea Învățământului Preuniversitar nr 198/2023:

“(1) Profilul profesional al unui cadru didactic include ansamblul de competențe necesare pentru realizarea activității didactice. Profilul cadrului didactic este adaptat pe etape ale carierei și pe niveluri de învățământ și determină setul de standarde de calitate pentru programele de formare inițială și setul de standarde profesionale pentru funcțiile didactice. Setul de standarde de calitate pentru programele de formare inițială și setul de standarde profesionale pentru funcțiile didactice sunt aprobate prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației.

(2) Ministerul Educației elaborează ordinul de ministru pentru aprobarea metodologiei privind profilul profesional al cadrului didactic, cu valoare instrumentală pentru formarea inițială și continuă și pentru managementul în cariera didactică”.

Art. 102, alin 2 din legea Învățământului Superior nr 199/2023

“Planurile de învățământ ale programelor de studii universitare de licență în specializarea Educație timpurie, Pedagogia învățământului primar, ale programelor de studii universitare de licență didactică cu dublă specializare și programelor de studii universitare de masterat didactic, ale programelor de studii universitare de masterat de psihopedagogie specială, respectiv de consiliere școlară și de carieră, ale programelor de formare psihopedagogică și ale altor programe de formare pentru funcțiile didactice sunt elaborate pe baza standardelor profesionale pentru funcțiile didactice, care se aprobă prin ordin al ministrului educației”.

De precizat, proiectul a fost publicat în întârziere. Pe 31 mai, cel târziu, ar fi trebui aprobat ordinul de ministru privind profilul și standardele profesionale, potrivit calendarului oficial al Ministerului Educației cu actele normative subsecvente legii Educației. Abia pe 30 iulie a fost pus în dezbatere publică ceea ce înseamnă că va mai întârzia până se va aproba.

Grupul de lucru care a conceput profilul și standardele profesionale pentru profesionale a fost format din conf. dr. Simona Velea (Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Științe Politice – director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic), cu sprijinul prof. univ. dr. Anca Nedelcu (prodecan la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București și expert al Băncii Mondiale). Acestea au fost elaborate în cadrul proiectului ROSE, finanțat de Banca Mondială.

Propunerile și sugestiile cu privire la proiectul supus consultării publice pot fi trimise în următoarele 10 zile calendaristice pe următoarele adrese de email: liliana.preoteasa@pmu.ro, oana.mosoiu@pmu.ro & dgmrurs@edu.gov.ro. 

Citește și:

Profilul profesorului și standardele profesiei didactice, puse în dezbatere de Ministerul Educației – proiect

Profesorii din școli și licee trebuie să cunoască fiecare elev și modul în care învață pentru a-și adapta predarea – proiect profilul profesorilor