Semnal de alarmă din partea scriitorului și profesorului Radu Vancu, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), față de decizia Academiei Române de a desființa, printre altele, Institutul de Istoria Religiilor (IHR) și de a-l comasa cu Institutul de Studii Sud-Est Europene. Vancu a reacționat într-un mesaj publicat pe Facebook, criticând măsura, pe care o consideră o amputare a unei instituții care funcționează și contribuie semnificativ la cultura română.
„Mă exasperează voința asta stranie, pe care am tot văzut-o la lucru în ultimele decenii, de a distruge exact puținele instituții care funcționează. Și care au fost construite cu eforturi pe care uneori nici nu le putem intui de către oameni îndrăgostiți profesionist de domeniul lor”, a afirmat Vancu, referindu-se la echipa condusă de cercetătorul Eugen Ciurtin la IHR. Printre contribuțiile institutului, Radu Vancu menționează prima ediție critică în limba română a lucrării „Yoga” de Mircea Eliade, proiect realizat după opt decenii de la apariția originalului: „N-am fi avut-o fără Ciurtin și fără IHR”.
Scriitorul subliniază și alte realizări ale institutului, cum ar fi publicarea operei orientalistului Constantin Georgian, la peste 110 ani de la decesul său. „N-am fi avut recuperarea asta fundamentală fără Ciurtin și fără IHR”, a spus Vancu. El mai adaugă că proiecte de anvergură, precum Ediția Critică Completă Eliade, au fost posibile datorită institutului, oferind culturii române ocazia de a se ridica la standardele culturilor internaționale: „Ediția Critică Completă Eliade (ECCE) demonstrează, pur și simplu, că e posibilă și în cultura română portanța marilor proiecte editoriale pe care le admirăm la culturile majore. N-o să mai avem ediția asta… fără IHR și fără echipa formidabilă construită de Ciurtin acolo”.
- Context. Academia Română a decis, prin hotărâre aprobată pe 24 octombrie 2024, reorganizarea mai multor institute de cercetare, dintre care 20 care își vor pierde personalitatea juridică și vor fi absorbite de alte structuri academice. Vicepreședintele Academiei, Nicolae Zamfir, a explicat pentru Edupedu.ro că hotărârea va fi pusă în aplicare după aprobarea Guvernului, și că aceasta urmărește eficientizarea resurselor și a activității academice pe baza unei evaluări de performanță. Detalii, mai jos în articol.
- Institutul de Istorie a Religiilor a reacționat vehement la decizia Academiei Române de a-i desființa personalitatea juridică și de a-l integra în cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene din București. „Nu există nici un alt institut similar de cercetare în sistemul public de cercetare din România; nu a existat niciodată un institut similar de cercetare în istoria României”, a afirmat directorul IHR, Eugen Ciurtin, într-o poziție remisă Edupedu.ro (sursa și detalii).
Profesorul Radu Vancu notează în textul de pe rețeaua socială și despre o experiență personală într-un seminar al IHR, pe care o descrie ca „o demonstrație a nivelului superlativ al conversației intelectuale” și a naturaleței cu care cercetătorii institutului abordau teme fundamentale ale istoriei religiilor. „Am avut asta grație IHR – o să dispară fără el”, a precizat conferențiarul universitar doctor, afirmând că desființarea institutului ar duce la oprirea unor proiecte și publicații esențiale.
În mesajul său, scriitorul face un apel către președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, și colegii academicieni, cerându-le să își reconsidere decizia și să permită Institutului de Istoria Religiilor să continue activitatea. „Lăsați Institutul de Istoria Religiilor să existe în continuare… A produs deja atât de mult, cu resurse atât de puține. Fiți demni de funcția dumneavoastră de academicieni – și îngăduiți-i culturii noastre să aibă măcar puțină memorie”, a transmis Vancu.
Redăm mesajul integral al scriitorului și profesorului Radu Vancu de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS):
„Tot mai multe voci protestează împotriva desființării personalității juridice a Institutului de Istoria Religiilor & comasării lui în subordinea altui institut al Academiei Române.
Mă bucură solidaritatea asta – după cum mă exasperează voința asta stranie, pe care am tot văzut-o la lucru în ultimele decenii, de a distruge exact puținele instituții care funcționează. Și care au fost construite cu eforturi pe care uneori nici nu le putem intui de către oameni îndrăgostiți profesionist de domeniul lor. În cazul de față, e vorba despre Eugen Ciurtin & echipa lui extraordinară de la IHR.
A fost nevoie de 80 de ani pentru ca „Yoga” lui Mircea Eliade să aibă o ediție critică în română. N-am fi avut-o fără Ciurtin & fără IHR.
A fost nevoie să treacă peste 110 ani (!) de la moartea primului nostru mare orientalist, Constantin Georgian, pentru ca opera lui să fie publicată pentru prima oară (!!!) în România. N-am fi avut recuperarea asta fundamentală fără Ciurtin & fără IHR.
A fost nevoie de IHR & Ciurtin & echipa pentru a porni, la aproape 4 decenii de la moartea lui Eliade, Ediția Critică Completă Eliade (ECCE). Am avut privilegiul să citesc acum câteva luni manuscrisul, făcut între timp public – putem vedea cu toții ce anvergură enormă are; demonstrează, pur și simplu, că e posibilă și în cultura română portanța marilor proiecte editoriale pe care le admirăm la culturile majore. N-o să mai avem ediția asta (care rezumă, în felul ei, destinul unei întregi culturi) fără IHR & fără echipa formidabilă construită de Ciurtin acolo.
Am avut cândva norocul să asist la un seminar al IHR în cadrul căruia Bogdan Tătaru-Cazaban își prezenta viitoarea carte (în fapt, un studiu monumental) despre învierea lui Lazăr în reprezentările artei europene. Pentru cei de la IHR era o ședință obișnuită de lucru; pentru mine a fost o experiență extraordinară, era demonstrația că e posibilă și în mediul nostru academic naturalețea conversației intelectuale top notch, purtată relaxat la nivelul superlativ al disciplinei. Am avut asta grație IHR – o să dispară fără el.
Așa cum o să se oprească și cărțile extraordinare care au început să apară la IHR – cum e cea a lui Alin Suciu despre creștinismul egiptean, de exemplu. Și tot ce mai era pregătit de apariție între timp.
E pur și simplu exasperant că trăim într-o cultură care-și amputează toate instituțiile funcționale pe care, cu chiu și vai, le generează. Suntem o cultură cu norocul câtorva figuri majore – a căror memorie o gestionăm catastrofal. De asta, de exemplu, o figură extraordinară precum Constantin Georgian e practic încă necunoscută – și fără IHR & Ciurtin ar fi fost uitată cu totul.
Și tot de asta trebuie să ținem cu dinții de orice fărâmă de instituție care funcționează. De asta insist: sper că Ioan-Aurel Pop & cine ia deciziile pe la Academie să revină asupra erorii ăsteia majore. Și să lase Academia să fie, măcar pour une fois, demnă de numele & misiunea ei.
Lăsați Institutul de Istoria Religiilor să existe în continuare, domnule IAP, domnilor academicieni. A produs deja atât de mult, cu resurse atât de puține. Fiți demni de funcția dumneavoastră de academicieni – și îngăduiți-i culturii noastre să aibă măcar puțină memorie”.
Informații de background
Academia Română a decis pe 24 octombrie 2024, în cadrul Adunării Generale, reorganizarea institutelor și centrelor de cercetare pe care le are în subordine. Decizia este finală și a fost luată în unanimitate de toți membrii titulari, corespondenți și de onoare ai Academiei Române care au participat joi, 24 octombrie 2024, la ședința desfășurată în format hibrid, a declarat pentru Edupedu.ro vicepreședintele Academiei Române, Nicolae Zamfir. Pentru a fi pusă în aplicare, ea trebuie aprobată de Guvernul României, care ar urma să emită Hotărâri de Guvern de reorganizare a institutelor acestora de cercetare.
Cele mai multe schimbări decise de Academie se remarcă în rândul institutelor de științe economice, juridice și sociale, precum și la Secția de Istorie și Arheologie. De precizat că la Secția de Științe agricole și silvice, decizia Academiei este de preluare de noi centre, din afara forului. Schimbări notabile, dar mai restrânse sunt programate și pentru Secțiile de științe medicale, respectiv de filologie și literatură. Mai puțin de jumătate dintre secțiile Academiei Române rămân neschimbate.
Decizia de reorganizare a fost luată ca urmare a evaluării activității institutelor de cercetare și a grupării acestora în 3 categorii valorice. În final, în urma evaluării, din cele 70 de institute și centre de cercetare ale forului, 20 de institute își pierd personalitatea juridică și trec în coordonarea filialelor din București, Iași, Cluj și Timișoara.
Reorganizarea institutelor și centrelor de cercetare din subordinea Academiei Române, decisă joi în unanimitate de Adunarea Generală a Academiei, a fost avizată de Prezidiul Academiei Române și a fost concepută în urma evaluării activității institutelor și centrelor de către Consiliul de Coordonare a Cercetării Științifice din Academia Română (CCCȘ), evaluare a cercetării științifice realizată pe baza criteriilor Ministerului Cercetării.
Vicepreședintele Academiei, Nicolae Zamfir, a declarat pentru Edupedu.ro că „în cazul institutelor care au în subordine alte institute sau centre de cercetare, cu sau fără personalitate juridică, consiliile științifice vor fi formate din reprezentanții tuturor institutelor sau centrelor din subordine”.
Reorganizarea institutelor Academiei Române vine în contextul în care guvernarea PSD-PNL a inițiat, în 2023, un proces de restrângere a cheltuielilor prin comasarea institutelor neperformante. În august 2023, Academia condusă de Ioan Aurel Pop contesta măsura, afirmând că reducerile de cheltuieli și de personal în această direcție „riscă să provoace o criză fără precedent și fără ieșire a sectorului cercetare-dezvoltare-inovare” (sursa și detalii). Regulile reorganizării institutelor, așa cum erau anunțate acum un an, erau confuze, prevăzând finalizarea comasărilor până la jumătatea acestui an, în condițiile în care evaluarea lor avea ca termen finalul anului (detalii aici). Procedurile au suferit, însă, modificări pe parcurs (detalii aici).
Schimbările din mediul institutelor de cercetare au la bază Legea 25/2023, invocată acum și de academicianul Nicolae Zamfir, care stabilește integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România. Ea prevede, în vederea acestor integrări, ca organizațiile de profil să fie evaluate din punct de vedere al performanței lor. Potrivit aceleiași legi, ele trebuie încadrate în 3 clase de performanță, iar cele unde se constată performanța cea mai scăzută (clasa a III-a) urmează să fie „transformate”, adică să treacă prin proces de fuziuni sau să se desființeze.
Citește și:
Institutul de Istorie a Religiilor, reacție dură la propunerea Academiei Române de reorganizare: Nu a existat niciodată un institut similar în istoria României / Tocmai acest Institut organizează Congresul Internațional de Istorie a Religiilor, în 2026
EXCLUSIV Noua configurație a institutelor de cercetare din subordinea Academiei Române: 20 de institute și centre din secțiile de filologie, științe economice, juridice și sociale, științe istorice și arheologie își pierd personalitatea juridică / Lărgire a secției de științe agricole și silvice a Academiei
BREAKING Academia Română propune Guvernului reorganizarea institutelor de cercetare din subordine. 20 de institute rămân fără personalitate juridică. Ioan Aurel Pop: Academia are 70 de institute și centre și am vrea să rămânem 50 / Semnal de alarmă cu privire la salariile cercetătorilor: Nu sunt sigur că vom primi rectificarea cu banii pe ultimele luni ale anului
R.P.
Redacția
Raluca Pantazi
