François Bayrou, fost ministru al Educației și profesor licențiat în litere clasice, a fost numit vineri prim-ministru al Franței de către președintele Emmanuel Macron, după cum notează G4Media.ro. Cu o carieră care îmbină educația și politica, Bayrou a fost o figură marcantă în reformarea sistemului de învățământ din Franța, fiind cunoscut pentru restructurarea Bacalaureatului și introducerea limbilor străine în curriculumul claselor primare.
Născut în 1951 în Bordères, o localitate din regiunea Béarn, Bayrou a fost influențat de mediul cultural din această zonă, vorbind fluent o variație a occitanei, potrivit site-ului specializat în orientare academică Diplomeo.fr. În copilărie a avut mai multe dificultăți: printre ele, a fost bâlbâit, însă a excelat academic, obținând bacalaureatul în litere clasice cu un an mai devreme decât colegii săi, în 1968. După absolvirea unei clase pregătitoare literare la Bordeaux, și-a continuat studiile până la obținerea agregării în litere clasice, un titlu care certifică excelența academică și didactică în Franța.
La 24 de ani, Bayrou a devenit profesor de studii clasice în învățământul preuniversitar. Cu toate acestea, implicarea sa politică a creat tensiuni în mediul educațional. În 1982, divergențele de opinii cu colegii săi au dus la mutarea sa într-o altă instituție, iar în 1984 a renunțat la cariera didactică pentru a se dedica complet politicii, mai notează Diplomeo.fr.
Ministru al Educației: reforme cu impact major
Numirea sa ca ministru al Educației în 1993, în timpul președinției lui François Mitterrand și Jacques Chirac, i-a oferit ocazia de a pune în aplicare reforme majore. Una dintre cele mai semnificative a fost restructurarea Bacalaureatului. Bayrou a introdus un examen „anonim” și „național”, eliminând monitorizarea continuă și stabilind o a doua corectură obligatorie pentru notele considerate nejustificat de mici în raport cu performanțele elevului din timpul anului școlar, notează publicația Humanite.fr într-un articol din anul 1993.
Tot el a fost responsabil pentru introducerea limbilor străine, inclusiv a englezei, în programa claselor primare, conform surselor citate. Această decizie a fost una dintre primele inițiative de promovare a multilingvismului în școlile din Franța, un aspect care rămâne relevant și astăzi. Alte reforme importante au inclus crearea sistemului de filiere în licee – L (literatură), S (științe), ES (economie și științe sociale) și STMG (tehnologie și management) – care au definit structura educației secundare și a bacalaureatului pentru generații întregi. Din 2019, această structură a urmat o tranziție, pentru ca în 2022 să fie schimbată total.
Dincolo de educație: o carieră politică îndelungată
Cariera politică a lui François Bayrou a început devreme, la doar 14 ani, când s-a înscris în partidul de centru CD (Centre Démocrate). În anii ’80, a devenit consilier general al departamentului Pyrénées-Atlantiques și deputat, funcții pe care le-a ocupat până în 2012. A fost, de asemenea, unul dintre liderii „Rénovateurs”, un grup politic care și-a propus să reformeze centrul și dreapta politică franceză, dar care a fost desființat din cauza diferențelor de opinie între membri, mai prezintă Diplomeo.fr.
Pe scena națională, Bayrou a candidat la alegerile prezidențiale din 2002, 2007 și 2012, fără a reuși să ajungă în turul al doilea. Cu toate acestea, a format o alianță strategică cu Emmanuel Macron în 2017, sprijin pe care l-a reiterat și în 2022. În 2017, Bayrou a fost ministru al Justiției. În prezent, premierul desemnat este primarul municipiului Pau, din sudul Franței.
Provocările în educație ale noului mandat
Ca prim-ministru, François Bayrou va trebui să gestioneze provocări majore în sistemul educațional. Una dintre prioritățile imediate va fi desemnarea unui ministru al Educației capabil să abordeze complexitatea acestui domeniu. Bayrou însuși este așteptat să joace un rol activ, având în vedere experiența sa anterioară ca profesor și reformator, mai scriu publicațiile TF1Info, BFM TV și Le Figaro.
Printre dosarele urgente se numără viitorul platformei de admitere în învățământul superior, Parcoursup, care a fost intens criticată, și rezolvarea problemelor de subfinanțare din universități, mai notează presa franceză. De asemenea, va trebui să răspundă nemulțumirilor venite din partea profesorilor și a părinților, care cer soluții mai eficiente pentru modernizarea sistemului educațional: recent, în plină perioadă de guvern demisionar, 65% dintre profesori au fost în grevă în Franța, după estimările SNUipp-FSU, sindicatul majoritar al cadrelor didactice franceze.
Foto: © Santamaradona | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
G4Media.ro
Mihai Peticilă
Redacția
Raluca Pantazi