Profesorul român multilateral dezvoltat – cercetătorul Dacian Dolean

11.713 vizualizări
Ziua Internațională a Profesorului
Foto: Pixabay.com
Profesorul român este multilateral dezvoltat. Un adevărat supererou, parcă desprins din filmele Marvel. Cel puțin așa reiese din deciziile responsabililor cu politicile educaționale din România.

Profesorul român nu doar că trebuie să planifice cu măiestrie lecțiile pe care urmează să le predea impecabil, să răspundă cu profesionalism exigențelor fiecărui părinte care îi spune cum ar trebui să i se predea copilului său sau să dovedească o flexibilitatea extraordinară la impredictibilitatea legislativă și la deciziile luate la nivel central în ultimul moment (și aici nu mă refer la situații excepționale, de pandemie).

Profesorul român multilateral dezvoltat este neobosit și incredibil de rezilient. În vacanța de vară, el se poate odihni prin muncă, ”voluntariindu-se” la supravegherea candidaților la examenele de Bacalaureat, Titularizare sau Definitivat. Cine are nevoie de odihnă, după ce s-a odihnit un an școlar jucându-se cu copiii? Iar reziliența sa fizică este depășită doar de cea psihică. Salarizarea modestă (în general) sau remunerarea mai mult decât modestă a acestor activități desfășurate pe parcursul verii nu sunt suficiente să îi distrugă demnitatea.

Atunci când nu supraveghează examenele mai sus menționate, profesorul român multilateral dezvoltat corectează examene în condiții demne de un supererou. De exemplu, unui învățător i se cere să corecteze lucrările de la examenul de definitivat care nu au legătură cu specializarea sa (ex. literatura română sau matematică). Ca un adevărat supererou, profesorul se descurcă. În dimineața afișării subiectelor, profesorul român întreabă în stânga și în dreapta până află rezolvarea corectă a subiectelor. Iar atunci când corectează subiecte în domeniul său de specialitate, profesorul român multilateral dezvoltat trebuie să știe cum să interpreteze bareme de corectare ambigui și să reușească să se sincronizeze cu alți profesori corectori, pentru ca discrepanța în notare să nu fie mai mare de un punct.

Profesorul român multilateral dezvoltat mai trebuie să fie și expert IT, rezolvând problemele cu care se confruntă elevii săi atunci când predă online; să fie expert în testare educațională, în ciuda faptului că pregătirea inițială și continuă nu-i oferă cunoștințe și instrumente care să îl ajute să măsoare proprietățile psihometrice ale testelor de evaluare educațională; în lipsa unui sistem de evaluare profesională fundamentat științific, profesorul român trebuie să își arate talentul strângând hârtii la dosar, ca să ”dovedească” cât de bun este la clasă (chiar dacă corelația dintre grosimea dosarului și eficiența profesorului este minimă); și mai trebuie să aibă o răbdare de fier participând forțat la cursuri de formare profesională ținute uneori de ”experți” care nu au pus în viața lor piciorul într-o sală de clasă.

Dar stai – asta nu e tot! Pe când am crezut că am descoperit toate talentele profesorului român multilateral dezvoltat, zilele acestea am aflat că supereroul nostru nu încetează să ne uimească. În viziunea decidenților, profesorul (și nu cadrele medicale) trebuie să administreze testele pe bază de salivă elevilor. Mai mult decât atât, ca un adevărat supererou, profesorul român multilateral dezvoltat trebuie să se descurce și să înțeleagă cum să administreze aceste teste care nu vin cu instrucțiuni de folosire. Este flatant câtă încredere au decidenții politici în superputerile profesorului român multilateral dezvoltat.

Ce nu se observă (sau nu se dorește să se observe) la nivel central, este că gestionarea defectuoasă a resurselor umane din învățământ are consecințe dramatice asupra sistemului educațional din România. Așteptările tot mai mari și nerealiste față de profesori determină tot mai multe cadre didactice dedicate meseriei și bine pregătite să nu se mai întoarcă la clasă, fie din cauză că se pensionează anticipat, fie că emigrează sau își schimbă domeniul profesional. Criza de muncă atât de pregnantă din România este compensată în unele domenii prin automatizare sau prin importul de muncitori din alte țări, dar criza de personal din învățământ nu poate fi acoperită de profesori vietnamezi.

Ce ar fi de făcut? Multe, dar hai să începem prin a aloca 6% din PIB educației. Sau cum ar zice americanul ”to put your money where your mouth is”. Fondurile acestea ar putea fi utilizate diminuând presiunea care există acum pe profesori. Angajând experți în testare educațională și organizații independente care să se ocupe de administrarea evaluărilor naționale (ex. bacalaureat) sau de evaluarea cadrelor didactice (ex. examenele de titularizare sau definitivat). Cadre medicale în fiecare școală care să fie responsabile cu probleme de natură medicală, cum ar fi administrarea testelor pe bază de salivă. Suficient de mulți specialiști IT în fiecare școală, bine pregătiți, care să sprijine toți elevii și cadrele didactice atunci când situația o cere. Experți care să simplifice viața profesorilor și care să le ofere asistență atunci când (și în domeniile în care) au nevoie; asistență (ca de la un coleg la altul), în urma căreia se diminuează volumul de muncă al profesorului.

De exemplu, în proiectele pe care le-am implementat (și le implementăm în continuare), noi oferim profesorilor materialele care trebuie administrate la clasă (corelate cu programa școlară), materiale care au instrucțiuni simple și ușor de urmat (ex. Dolean & Lervag, 2021). Astfel, efortul depus de profesori este minimal, iar asistența noastră diminuează considerabil timpul dedicat de către profesor pregătirii lecțiilor (sau a temelor pentru acasă). Practic, facem profesorilor viața mai ușoară, pentru că aceștia sunt partenerii (nu subalternii) noștri.

Profesorul român multilateral dezvoltat și suprasolicitat este obosit. El nu mai poate compensa mult timp managementul defectuos al resurselor umane din învățământul românesc. El are nevoie de predictibilitate legislativă și de decizii care au sens. El are nevoie de sprijin, nu de mai multe sarcini.

________

Despre autor
Dacian Dolean / Foto: Arhivă personală

Dacian Dolean este psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii. Are o experiență de peste 20 de ani ca profesor de învățământ primar, gimnazial, liceal și universitar în România și în SUA. Activitatea sa din ultimii ani s-a axat pe cercetare în domeniul alfabetizării și pe activități de formare a profesorilor din învățământul primar din SUA.

În prezent, este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director al unui proiect de cercetare care urmărește dezvoltarea alfabetizării copiilor din România, finanțat de EEA Grants. De asemenea, este membru în comitetul editorial al publicației Journal of Literacy Research.


26 comments
  1. V-ati gandit si la faptul ca politizarea excesiva a ISJ-urilor dauneaza calitatii? V-ati gandit oare cine ii intervieveaza pe directori? Sau cine le recorecteaza lucrarile la contestatii? Tot aia din ISJ. Unde este mafie mai mare ca in invatamant? Oare de ce exista scoli cu 300 de elevi si altele cu 1000 de elevi, cladiri cu dimensiuni egale, aflate la 2-3km una de alta? La acele scoli de 1000 de elevi vin copii si de la 20km departare. Oare cum? Fara spaguire la directoare, este imposibil! Va las sa ganditi! De astea nu se ocupa nimeni? Ah, si inca ceva: Cum arata o clasa de 30 de elevi cu profesor cu tot inghesuiti in 20mp? Pandemie, asa-i? La scolile de fitze, nu conteaza pandemia!

  2. Ati omis faptul ca ,, profesorul multilateral dezvoltat” are si portofelul ,, multilateral spart”, adica, acele cursuri facute de asa zisi formatori sunt platite, activitatile voluntar-obligatorii presupun sa cheltuiasca profesorul, consumabilele necesare desfasurarii activitatilor sunt platite din portofelul profesorilor, unii au noroc si platesc parintii, salariul mediu in invatamant este sub nivelul salariului mediu pe tara. Am vazut o invatatoare care are ,, superputerea” de a fi suport pentru hartie si elevii veneau pe rand in usa toaletei si isi luau hartie sa se stearga pe maini ( uneori imbecilitatea apartine celui care face imbecilitati, nu doar i se spune sa le faca).

  3. Va aparati,fiindca va este bine.La ce rezultate au elevii dupa 8 sau 12 ani de scoala,ar trebui sa fiti rezervati cand aruncati cu piatra.Sunteti exact ca elevii prinsi copiind,dar care nu recunosc.

    1. Cu scuzele de rigoare, elevul are datoria de a repeta acasă informațiile de la școală. Educația înseamnă colaborare între școală și familie. Nu se poate da vina exclusiv pe școală. Am 3 copii, doi sunt absolvenți de facultate, iar cea mică credea în primii ani de școală că e obligatoriu să faci facultate. Deci ideea de educația pornește în primul rând din familie. Un copil care provine dintr-o familie care aruncă cu noroi în dascăli și în tot procesul educațional, va fi un copil total dezinteresat de școală, iar rezultatele vor fi pe măsura interesului său. Prin urmare, mare atenție ce le insuflați copiilor! Nu spun că nu sunt lipsuri și neajunsuri în educație, dar nici să puneți vina pe profesori nu e corect.

    2. Rezultatele elevilor sunt direct proportionale cu implicarea parintilor in actul educational. Daca tu, ca parinte, ii sufli in fnd si ii cumperi tot ce iti cere si il lasi de cand vine de la scoala pana la 3-4 dimineata sa se joace la PC/tableta, nu te astepta sa fie premiant doar pentru ca se duce la scoala! Pe langa asta, luati in considerare, dragi parinti, ca progenitura voastra vine la scoala sa invete, nu vine la cresa! Profesorii nu sunt pe post de dadaca. Iar multi profesori nici nu sunt pregatiti, asta-i adevarat, dar asa se intampla cand salariile sunt de cacao in invatamant si formatorii viitorului iau salarii sub salariul unui zidar care poate a facut doar 4 clase. Mai ganditi inainte sa aruncati cu noroi intr-o breasla surghiunita si de politic si de directori si de inspectori!

  4. Bună seara! Citesc ,, cu mare drag” toate argumentele prin care vă expuneți punctul de vedere ,,împotriva” profesorilor…..mă minunez și am ajuns la concluzia că cei care blamați profesorii, sunteți autodidacți sau poate v-ați născut cumva atotștiutori. Și nu ați ajuns să știți scrie, citi și să aveți o gândire analitică (la adresa celor care v-au educat) datorită profesorilor? Celor care cred că pot face mai bine treaba de dascăl, vă sugerez să vă schimbați domeniul de activitate și baftă la catedră! Nu vă oprește nimeni…eu personal vă urez succes la examenele din facultate, de titularizare, grade didactice, nervi de oțel când predați și elevii nu sunt curioși de ceea ce spuneți….și încă ceva, să suportați cu stoicism toate comentariile urâte pe care o să le auziți la adresa dumneavoastră! Baftă!!!!!

    1. Ba, tocmai ca le multumesc profesorilor mei care, atat inainte de Revolutie, cat si dupa, au stiut sa ne invete si sa nu ne discrimineze pe criteriul nota, noi toti beneficiind de abilitatile si calitatile lor de pedagogi, in primul rand si apoi si de cunostintele stiintifice transmise corespunzator!

  5. Tuturor celor care nu inteleg ce important este un dascăl le doresc să aiba copii mari, deja formati, trecuti prin scoala.
    In curând în locul dascălilor vor preda vietnamezi sau poate chiar parinti nemulțumiți.
    Succes tuturor!

  6. Domnul Dacian Dolean, probabil din finețe, nu a abordat din punct de vedere psihologic ura față de profesori a parintilor elevilor mediocri.
    Isi lasa de mici copiii ore intregi zilnic in fața telefonului si a tabletei sa se ocupe de jocuri, ii lasa tot cu ochii atintiti asupra televizorului dat pe desene animate (in cel mai bun caz).
    Si asta ca sa poata parintii sa aiba si viata personala, preocupările lor, convorbiri telefonice, vizite etc
    Desigur ca este mai dificil ca seara dupa ce vin de la serviciu sa joace un joc si chiar șah cu copilul, sa ii citească micutului o poveste, sa il puna sa ii povestească ce a invatat la grădiniță. Iar in weekend sa il duca pe copil la un muzeu, la o piesa de teatru pentru varsta lui, sau la opereta pentru copii.
    Si tot acesti parinti, au pretenția de la cadrele didactice sa faca din copilul obosit psihic de atatea ecrane pe care a pierdut vremea de la doi trei ani sa devina elev cu putere de concentrare la orele de curs, cu deprinderea de a invata si de a utiliza netul pentru documentare, nu pentru jocuri si pentru a zace cel putin pana la miezul noptii pe retele de socializare. Asta ii obosește pe copii, nu scoala. Cum iti educi copilul inca din primii anișori de viata, asa il ai, parinte vesnic cârcotaș!

    1. Alexandru, nu vezi ca vorbim degeaba? Uita-te la comentarii. Profesorul e prost, lenes si nesimtit. Este tot ceea ce au imteles cei de care spuneai. Cum ar putea iesi copiii mai destepti??

  7. Totusi,nu i mai victimizati atăt ,profesorii stau 3-4 ore pe zi la scoala,elevii 4-7 ore pe zi la scoala.Profesorii dupa ore mai fac 1 ora pe zi activitati pentru scoala la o singura disciplina,elevii au teme 3-4 ore pe zi la discipline diferite.Profesorii nu sunt evaluati pentru lipsa de pregatire si implicare ,primesc salariul de nota 10,elevii pentru actvitatea prestata sunt evaluati cu note intre 2-10.Profesorii ,doar unii dintre ei participa la examene 3-4 zile,in rest stau degeaba 90 de zile de zile lucratoare -4 luni oe an,ca oricum daca vin la scoala nu fac decat cafele si socializare,iar elevii au caiete de vacanta si lecturi suplimentare etc.Realitatea este ca la ce rezultate au elevii,profesorii nu muncesc si nu stiu ce inseamna sa muncesti si sa raspunzi pentru munca prestata sau neprestata.3/4 dintre profesori sunt supraveghetorii elevilor,dar primesc bani pentru,,mari specialisti”.Pentru rezultate bune ale elevilor,nu i mai compatimiti,evauati -i serios si puneti- i la treaba .

    1. Daca crezi că nu fac nimic de ce nu te faci profesor. Nu e niciodată târziu la reconversie profesionala. E ușor să vorbești în necunoștință de cauză.

    2. Profesorii nu “stau” 3-4 ore pe zi la școală ei lucrează 3-4 ore cu câte 20-30 de elevi . Mergeți să-i vedeți când ies din clasă după fiecare oră și veți vedea pe chipul lor care a fost consumul de energie psihică,deseori sunt întrebați cum rezistă la acel stres.

    3. Va doresc, doar 3 ore pe zi sa stati intr-o clasa cu 30 de elevi/prescolari….si dupa sa va aud comentand de pauzele profesorilor !

      1. Cand profesorul nu reuseste sa se detaseze de alte probleme (personale sau de alta natura) cand e in clasa, atat efortul, cat si oboseala sunt dublate, de aceea se simte ca o povara. Daca este o corvoada aceasta activitate, va puteti retrage oricand!

    4. Mai verifica cat este concediul la profesori, plus ca noi nu ne putem lua concediu cand vrem fata de ceilalti.
      Mai verifica ce inseamna sa fi dirigente sa vezi cum pierzi 1-2 ore, pe telefoane, pe whatsup, de mai multe ori in aceeasi saptamana.
      Mai verifica cat timp iti ia sa corectezi teste.
      Mai verifica cata hartii trebuie sa facem in fiecare an.
      Mai verifica ce inseamna sa dai examene.
      Lista este mai lunga de atat, e simplu sa te dai specialist cand stai pe margine. Cine crede ca este usor si se castiga bine sa se faca profesor, sa-l vedem cum se descurca cu examenele si cu elevii.

    5. Din cate observ, stiti f bine cu ce ” se mananca” profesoratul. E o viata dulce cea de profesor, daca e sa ma iau dupa ceea ce ati scris dvs. Tare rau imi pare ca cei care stiu asa de bine ce face un profesor nu se hotarasc sa si devina profesor! Atunci am avea si noi un invatamant “performant”🤦‍♀️
      Nu ma mai mira astfel de comentarii. Doar, romanul se pricepe la tot! Si ne place sa le aratam celorlalti ce “buni” suntem noi…. ca avem scoala… dar cei care se poarta asa au doar “scoala vietii”. Mai bine v-ati vedea de ce faceti dvs, sa faceti bine la locul dvs de munca si poate asa am mai avea vreo sansa sa iesim din marasmul in care e tara asta…

  8. Deja exista un corp de experti in evaluare si este destul de mare. Cred ca a venit vremea ca pentru evaluare sau pentru predare online sa se foloseasca tocmai acei oameni formati pentru asa ceva. Odata ce s-au inscris de buna voie in acel corp, se subintelege ca si-au asumat ca pot fi chemati in vara la evaluat, ca doar stiu ei foarte bine ca grosul evaluarilor in Romania este in vara. Si da, profesorul este: paznic, politist, medic, psiholog, psihiatru, bona, asistent medical, mai nou este muncitor asamblator de piese mici la banda, dsp-ist, it-ist, ong-ist, secretar, contabil, asistent social, profesor de sprijin, mama, bunic etc. Ce nu mai este? Profesor. Ca nu mai are cand de atatea competente ce i-au fost puse fortat in carca.

  9. Salariile cadrelor didactice au crescut de mai multi ani, nu mai au de ceva timp salarii mici! In plus, tariful orar este unul care bate orice alt angajat pentru ca maririle s-au acordat colectiv, nu pe criterii de merit. Si cel care se zbate pentru elevi si cel care le da teste cand e plictisit, primesc aceeasi remuneratie si atunci primul s-a dat pe brazda, in timp. De ce se plateste un cadru didactic pentru ca, in majoritatea covarsitoare a cazurilor, doar aplica un barem si desi scrie ca se ia in considerare orice varianta corecta de rezolvare, aproape intotdeauna nu e asa??!! Sa ne intelegem, un cadru didactic are norma de 40 ore saptamanal, 16-18 de predare/evaluare, 24-26 de pregatire si activitati conexe predarii/evaluarii, are 62 zile calendaristice de concediu, restul fiind zile in care au de prestat activitati in scoala (evident ca nu toti o data si nu pentru acelasi lucru).
    Partea cu “multi” este inexistenta de foarte mult timp, cam de vreo 20 ani, cam de cand au aparut primele modificari ale programelor scolare pe care cadrele didactice le-au considerat optionale, vazandu-si in continuare de “poeziile” lor.
    Multi sunt doar la capitolul hartii, rapoarte etc. toate acestea arata “clar” cat de maestrii sunt, in timp ce nivelul elevilor scade exponential!!

  10. Si efectul: majoritatea cadrelor didactice nu mai face nimic! “Predau” asa-zisa norma de 16-18 ore saptamanal, uitand ca au 22 ore (pana la 40) prevazute pentru activitatile conexe celor din norma! Si apoi se corecteaza si se aduc teste si dupa doua luni (desi s-a prevazut sa fie dupa max 3 saptamani, ceea ce e tot un interval imens care arata ca testele nu sunt pentru evaluarea si remedierea eventualelor decalaje ale elevului, ci doar sa se puna note mai repede), se recita aceleasi lectii, fara pic de interes, insa li se cere elevilor sa fie atenti (ce atentie poti avea la o ora plina de plictis, in care nu ai voie sa intrerupi, orice s-ar spune, dar profii bifeaza fericiti ca dezvolta gandirea critica a copiilor), desi concediul este de 62 zile calendaristice si inseamna doar doua luni, pretentiile sunt ca ar trebui sa fie cel putin 3 si multe alte magarii. Mai sunt extrem de putine exceptii, sper sa mai reziste, care nu doar in ultimii doi ani de pandemie si-au sacrificat concediile pentru a gasi metode mai eficiente de a comunica informatiile elevilor si acei elevi sunt printre norocosi. Restul, asteapta linistiti si nestresati (ca si pana la declansarea pandemiei) sa “treaca” pentru ca ei nu sunt capabili (pentru ca nu vor!) sa faca lectii online!! Cum adica, sa se agite pentru noi metode, sa faca o lectie intr-o saptamana folosind diverse platforme create special in acest scop???!!! Eeee, e prea dificil, ei asteapta sa treaca pandemia si asteapta salariul, eventual si marit, ca doar e pe merit, iar elevii sa faca domn’e meditatii pentru a dobandi baza, sa nu astepte ca profii sa faca acest lucru, nu e treaba lor, e clar??!! In plus, ei au bifat deja ca au facut totul ca la carte: au predat in online fix ca atunci cand erau fata in fata si asta a fost prin marea lor bunavointa, da?? Ce mai vrem de la ei??

    1. Nu există firma pe lumea asta unde să ai planificat fiecare minut de munca timp de 40 de ore asa cum se pretinde in invatamant de directori care nici ei nu isi indeplinesc obligatiiile ba chiar inventeaza noi si noi responsabilitati si care de fapt au dorit sa fie directori ca sa nu fie nevoiti sa isi justifice programul de lucru.
      Profesorii cu 3 conversii universitare si tot fara ore sunt intr-adevar la mare cautare la fel si cei cu gradul I obtinut in functie de cat de acceptat e de mafia pre sau universitara. Nici 1/3 nu au un articol scris ce sa mai discutam de carti. E foarte convenabil sa-si incarce CVul cu zeci de cursuri pentru ca pana la urma CVul conteaza nu? la sefii de catedra care cf legii nu mai exista.

    2. Raluca, lasă-ți frustrările personale la ușă și șterge-te pe picioare. Te invităm în sistem, că de gură ești bun(ă).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Universitatea Politehnica din București domină managementul învățământului superior din România: reprezentanții săi – prezenți la vârful tuturor organismelor centrale cu decizie administrativă sau financiară în domeniu

O instituție de învățământ superior din România, Universitatea Politehnica din București (UPB), a reușit performanța de a fi reprezentată prin foști sau actuali prorectori, decani sau profesori în conducerea tuturor…
Vezi articolul

Oana Moraru, mesaj pentru educatoare: În grădinițe, fie că îmbrățișați filozofia ‘în pădure’, ‘Reggio Emilia’, fie sistemele finlandeze, Waldorf sau Montessori, nu există abdicare de la metodica predării activităților în învățământul preșcolar

Pedagog și fondator de școală privată, Oana Moraru le transmite educatoarelor următorul mesaj: “În grădinițe, fie că îmbrățișați filozofia ‘în pădure’, ‘Reggio Emilia’, fie sistemele finlandeze, Waldorf sau Montessori, nu…
Vezi articolul

Profesorii de matematică pot trimite propuneri de probleme pentru faza județeană a Olimpiadei Naționale până pe 10 februarie, anunță Societatea de Științe Matematice / Calendarul concursurilor și olimpiadelor școlare 2024, încă nepublicat

Profesorii de matematică din țară pot propune probleme pentru fazele Olimpiadei Naționale de Matematică până pe 10 februarie în cazul fazei județene de și până pe 10 martie – pentru…
Vezi articolul