Ar trebui gândite politici foarte bine stabilite și foarte bine definite pentru rezolvarea problemelor legate de muncă în rândul tinerilor, spune profesorul Răzvan Pantelimon, lector la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice, a Universității „Ovidius” din Constanţa, într-un interviu pentru Radio România Constanța. „Foarte mulți, mai ales cei tineri, fug de muncă, fiind văzută ca ceva obositor, ceva impus”, spune acesta. Cadrul didactic spune că Ziua de 1 Mai este o sărbătoare în care sunt comemorați cei care s-au luptat pentru drepturile angajaților în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iar legătura cu grătarele și picnicurile care au loc astăzi, de această zi liberă, s-a făcut în timp, poate și ca reacție la festivismul forțat propagandistic din perioada comunistă.
În concluzie, „munca ar trebui să fie până la urmă ceva pe care să faci din plăcere și fiecare trebuie să-și găsească drumul său, să-și găsească ceea ce dorește să facă și să rămână în continuare, cum spuneam, principala activitate a unei fințe umane”, spune profesorul Pantelimon.
Cadrul didactic mai spune că această sărbătoare a muncii nu are conotație comunistă sau socialistă, ci într-adevăr Ziua Muncii vine din zona de stânga, dar dinspre sindicate, nu dinspre partide politice.
„Nu avem neapărat o conotație comunistă sau socialistă. Într-adevăr, în perioada regimului dictatorial i s-a dat o mare importanță, plecându-se de la ideea că era Ziua Muncii și că unul dintre actorii principali ai comunismului era proletariatul, erau oamenii muncii. Ea este un eveniment, o sărbătoare putem spune, care comemorează până la urmă lupta unor muncitori în a doua jumătate a secolului al XIX-lea pentru condiții mai bune de muncă. Discutăm în primul rând de reducerea duratei zilei de muncă la 8h, ceea ce astăzi este normal pentru noi.
Acestea sunt niște câștiguri pe care le considerăm ca atare: vorbim de ziua de muncă de 8h, perioada de odihnă legală, concedii, însă acum 150 de ani nu existau toate acestea. Într-adevăr erau condiții foarte grele de muncă și atunci muncitorii au început să solicite astfel de condiții mai bune, îmbunătățirea condițiilor de viață. Este celebra manifestație și grevă de la Chicago, care este înăbușită de poliție. Sunt ciocniri între greviști și poliție, cu mai mulți morți. Și pentru comemorarea, să spunem, a acestui eveniment va fi declarată această zi de 1 mai ca Ziua Muncii. O zi în care, de fapt, se comemorează nu atât munca, ci sacrificiul celor care au încercat să obțină condiții mai bune de lucru pentru muncitori. De aceea a fost reluată în perioada comunistă și a fost transformată într-o mare sărbătoare. În alte state, într-adevăr, este sărbătorită dinspre zona de stânga, dar aici vorbeam de zona de sindicate, nu neapărat partide socialiste sau comuniste.
În Statele Unite și în alte țări anglo-saxone nici nu este o mare sărbătoare. Ei au Labor day în prima duminică din septembrie, dacă nu mă înșel. Deci Ziua Muncii acolo este în altă dată, adică nu avem această zi de 1 mai”, explică Răzvan Pantelimon.
Reporter: Câți dintre tinerii din ziua de azi credeți că știu care este adevărata semnificație acestei zile? Oare ea nu este percepută mai degrabă ca fiind doar o zi liberă de distracție și atâta?
Răzvan Pantelimon: „Da, nu știu dacă neapărat doar dintre tineri. Cred că, în general, între cetățeni este văzută ca o zi de distracție, dat fiind faptul că de obicei, în această perioadă timpul permite o ieșire în natură. Dat fiind faptul că în România, ca răspuns la exagerările din perioada comunistă, cel puțin în primii ani după Revoluție, în anii 90, am renunțat la sărbătorirea acestei zile ca atare, a fost un răspuns invers, să spunem, o respingere a semnificației adevărate a acestei zile și ea s-a transformat într-adevăr într-o zi de distracție. Noi nu prea mai avem sindicate, nu prea mai avem instrumente prin care să protejăm drepturile angajaților și atunci, practic, această zi, care exact asta ne spune că este nevoie – să protejăm drepturile angajaților, indiferent de forma în care ei sunt angajați, dacă sunt în domeniul public sau în cel privat – nu-și mai are până la urmă o acoperire în realitatea concretă din România”.
V-aș propune și o întrebare mai picantă: cum s-a făcut conexiunea cu grătarele și petrecerea câmpenească?
Răzvan Pantelimon: „Conexiunea s-a făcut, tocmai ce spuneam, dat fiind că este în primăvară, oamenii fiind în zi liberă au ieșit să sărbătorească împreună cu familia, cu prietenii și de aici s-a împământenit această tradiție.
Într-adevăr, faptul că în perioada comunistă se organizau manifestații, se organizau tot felul de spectacole, ceremonii care ulterior era urmate inclusiv de zona aceasta de distracție, am putea spune, a avut un rol important într-un fel în transformarea acestei zile, în pierderea semnificației ale acestei zile și transformarea ei într-o zi de distracție. Până la urmă, vă spuneam, în cazul Statelor Unite, Ziua Muncii, sărbătorită în septembrie, acolo există această tradiție a ieșitului în natură împreună cu prietenii, familia, barbeque. Deci există acea tradiție care, iată, poate s-a exportat și la noi, inclusiv și ca rezultat al influențelor din media. Să nu uităm un alt caz, celebru mi se pare mie, fasolea și cârnații, care au devenit tradiționali de 1 decembrie, deși nu au nicio legătură cu ziua de 1 decembrie, aici a fost un rol important al media”.
Domnule profesor, dincolo de lozinici și citate celebre, ce mai înseamnă munca în ziua de azi?
Răzvan Pantelimon: „Ar trebui să însemne ceva important, pentru că până la urmă este principala activitate. să spunem, a ființei umane, una dintre activitățile care ne deosebesc pe noi și ne dau identitate. Însă din păcate, de multe ori a căpătat un sens destul de peiorativ. Oamenii încearcă să găsească posibilități de a câștiga financiar și în alte forme fără să muncească. Pentru foarte mulți, munca este o povară, mai ales atunci când faci ceva ce nu îți place sau faci ceva obligat. Însă cred că munca ar trebui să fie până la urmă ceva pe care să faci din plăcere și fiecare trebuie să-și găsească drumul său, să-și găsească ceea ce dorește să facă și să rămână în continuare, cum spuneam, principala activitate a unei fințe umane, cea care ne de o specificitate nouă.
Dar este mai greu în perioada de astăzi, pentru că avem și această idee de câștig ușor, mai ales în zona noilor tehnologii, în zona inteligenței artificiale. Și atunci foarte mulți, mai ales cei tineri, fug de muncă, fiind văzută ca ceva obositor, ceva impus. Nu este cool să muncești, nu este la modă, este mult mai un trend să câștigi bani ușor fiind influencer sau orice altă utilizare a noilor tehnologii”.
Pe de altă parte, nu este un paradox. Avem o zi a muncii, o mai și petrecem, dacă se poate spune așa, dar tânăra generație pe care o sărbătorim mâine, apropo de ziua Tineretului, își găsește greu de muncă sau preferă să plece în afara țării pentru a munci în alte țări.
Răzvan Pantelimon: „Nu știu dacă sunt neapărat că este un paradox. Este o trăsătură a societății noastre actuale. Acest precariat este un concept despre care la noi s-a vorbit destul de puțin. Faptul că avem niște angajați care nu au stabilitatea aceasta a zilei de muncă, nu au o siguranță a zilei de muncă într-adevăr, sunt foarte mulți, mai ales în zona tinerilor, care nu își găsesc locuri de muncă, dar în același timp și persoane care o dată pierzându-și locul de muncă, foarte greu se reangajează sau se recalifică. Cred că ar trebui gândite politici, mai ales că suntem în pragul campaniei electorale. Ar trebui gândite politici foarte bine stabilite și foarte bine definite pentru rezolvarea acestor probleme, într-adevăr, în rândul tinerilor, în primul rând, pentru că este o chestiune importantă și cei care se află la partea de început a vieții, să spunem, au într-adevăr dificultăți în a-și găsi locuri de muncă și poate asta aduce și la o lipsă de voință în găsirea unui loc de muncă”.
Ștefan Lefter
Redacția
Alexa Stănescu
