Tot ce s-a construit în cele trei decenii și jumătate de democrație în Romania nu este ireversibil, spune la RFI Radu Vancu, scriitor și profesor la Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. El atrage atenția asupra pericolelor aduse de un control autoritarist și vorbește despre faptul că parcursul european al țării în NATO și UE ar putea fi năruit de votul așa-zis de protest față de clasa politică din ultimii 35 de ani. Dar acest vot, de fapt, se întoarce împotriva Uniunii Europene, explică profesorul.
Potrivit profesorului Radu Vancu, România este astăzi într-o situație istorică „extrem de bună”, de membră cu drepturi depline în UE și NATO, însă acest parcurs european se poate nărui din pricina alegerilor pentru că electoratul este exasperat, pe bună dreptate, de incompetența clasei politice și se îndreaptă spre extremism. Numai că fără să înțeleagă că astfel nu votează împotriva sistemului, ci votează împotriva Uniunii Europene, a declarat scriitorul la Radio France International (RFI).
„Au fost câteva momente în istoria recentă a României, în istoria acestor trei decenii și jumătate, în care am fost în pericol să pierdem totul. Au fost mineriadele din ianuarie, februarie, iunie ’90 și până în ianuarie 1999. Dacă ele ar fi reușit să impună un control autoritarist asupra României, cu ajutorul minerilor folosiți ca trupe paramilitare de către anumite forțe politice, România n-ar mai fi fost o țară europeană care să poată aspira la integrarea în NATO sau în UE. Atunci am fost la un pas să pierdem visul european al României”, a explicat Radu Vancu.
Acesta consideră că România traversează acum un alt moment de cumpănă, în care „ascensiunea extremismului, dublată de ingerința Rusiei în alegerile noastre interne și de instabilitatea politică în formarea guvernului, plus problemele economice – cum ar fi excedentul bugetar cu două procente mai mare decât maximul admis și inflația cea mai mare din Europa – fac un cocktail toxic și exploziv, care poate pune România în ipostaza de a pierde din nou totul”.
„Dacă va ieși un președinte extremist și prorus la următoarele alegeri, regresul nostru va fi îngrozitor de rapid. Ăsta e paradoxul românesc, de fapt. Astăzi, această situare istorică extraordinar de bună, membrii cu drepturi depline în cea mai importantă alianță militară și cea mai importantă alianță economică a planetei și, în același timp, posibilitatea ca tot acest parcurs european să se năruie sau cel puțin să aibă un regres formidabil din pricina unor alegeri pe care electoratul românesc, exasperat pe bună dreptate de incompetența politicului s-ar putea să le facă în favoarea extremismului, adică votanții anti-sistem. S-ar putea ca de data asta să nu înțeleagă că nu votează împotriva sistemului, ci votează împotriva României europene. Există încă riscul acesta”, a mai spus Radui Vancu la RFI.
Pericolul strategiei ruse
Referitor la strategia Rusiei, Radu Vancu a subliniat că aceasta nu se bazează pe un singur lider sau partid, ci pe mai multe opțiuni simultane. „Strategia Rusiei nu a fost niciodată să parieze pe o singură figură. În toate țările pe care încerca să le destabilizeze. În Republica Moldova, în România sau în altele, în chiar în democrații consolidate, cum e Franța, sau în Germania, în Austria, unde mizează mult pe încurajarea partidelor extremiste, tehnica Rusiei, strategia ei a fost mereu să parieze pe mai mulți iepuri, ca să spun așa, în ideea că unul dintre ei, la un moment dat, s-ar putea dovedi câștigător”.
Iar el continuă cu exemplele locale: „În România au încercat cu George Simion, au încercat cu tipul al cărui nume îmi scapă, care a condus un partid care se chema Partidul România Unită, au încercat cu Diana Șoșoacă, cu Călin Georgescu și câștigător s-a dovedit în această etapă Călin Georgescu. El e mecanicul la care mă refeream, președintele pro-rus și antieuropean pe care ar putea România să îl aibă”.
Profesorul propune o soluție de izolare a extremismului printr-o coaliție politică pro-europeană. „Pe termen scurt, singura soluție pe care o văd eu este ceea ce se numește în Franța cordonul antifascist sau în Germania – o «coaliție semafor», o coaliție largă de uniune națională, cum spunem noi, românii, transideologică, dar pro-europeană, care să facă corp comun împotriva vectorilor antieuropeni, să izoleze și să nu ajungă la guvernare. E o iluzie că dacă ajung la guvernare ar putea fi controlați. Putem învăța asta din istorie. Sigur, exemplul cel mai șocant și cunoscut e cel cu [Adolf] Hitler. A fost adus la putere în 1930, ca un partid balama și în 1933 controla deja întreaga Germanie cu o mână totalitară. Deci trebuie făcut tot ce se poate de către partidele pro-europene pentru a izola extremismul, a nu lăsa extremismul să ajungă politică publică în România și a ține direcția pro-europeană. Asta e ce trebuie făcut pe termen scurt”, a mai declarat el la RFI.
Reacția tinerilor și riscul hemoragiei de creiere
În dialogurile cu studenții săi, Radu Vancu observă o preocupare crescândă față de direcția politică a țării. „Studenții din Sibiu, ca și alți studenți din București, din Timișoara, din Cluj, din Iași, au ieșit în stradă între tururi de scrutin pentru a protesta împotriva extremismului și pentru a cere reconfirmarea orientării europene a României. Și destui dintre ei au spus că, dacă se va întâmpla ca România să aibă un președinte pro-rus, vor pleca din țară.”
Profesorul avertizează că o astfel de hemoragie de creiere ar fi mai devastatoare decât o criză economică. „Convingerea mea e că, dacă România face greșeala istorică de a alege acest președinte legionar, antieuropean și pro-rus, se va pleca din țară ca după mineriade. Și resursa cea mai importantă, tinerii cei mai inteligenți și cei mai bine pregătiți ai României vor fi, din păcate, primii care vor pleca. Va fi o tragedie pentru noi o nouă hemoragie de creiere, care ne va costa chiar mai mult decât dezastrul economic”.