„Matematica are marele dezavantaj că poate fi teoretizată și prezentată ca o parte aridă a științei. Îți trebuie oameni care să transmită matematica așa cum este, adică o muzică a gândirii”, a declarat profesorul Radu Gologan, prezent la etapa națională a Olimpiadei de Matematică de la Huși, pentru clasele VII-VIII, pentru TVR Iași.
Despre generațiile actuale de elevi care au participat la olimpiada, Radu Gologan a spus că „sunt niște generații de copii foarte buni, însă nu mai sunt atât de mulți”.
„Probabil că și pandemia și lucratul în online au contribuit la asta, dar pe cei foarte pasionați și cu vise i-a ambiționat și i-a făcut să consume mai mult timp pentru pregătirea la matematică, să zicem, decât în perioada în care mergeau la școală”, a adăugat Radu Gologan.
„În general, chiar la vârsta aceasta ei au cam decis viitorul, dacă nu singuri, împreună cu părinții. Sigur vor avea o carieră legată de matematică, de informatică și rareori și în medicină, pentru că sunt foarte mulți medici de bună calitate și mari personalități ale medicinei care au fost olimpici la Matematică.
Matematica are marele dezavantaj că poate foarte ușor fi teoretizată și prezentată ca o parte aridă a științei, ori ea nu este, dar pentru asta îți trebuie niște oameni care să aibă calitatea de a transmite matematica așa cum este, adică ca o muzică a gândirii, cum zicea Sylvester, marele matematician din secolul al XIX-lea”, a spus Radu Gologan.
Radu Gologan: Nu mă gândeam că voi ajunge să coordonez olimpiadele atâția ani când eram copil, dar sigur îmi aduc aminte că m-am gândit «oare ce-ar fi să ajung și eu să fiu în poziția respectivă»
„Am fost și eu olimpic la matematică, la olimpiada internațională am fost de două ori, am luat și premii ca elev de liceu. Când veneam la Olimpiada națională, pe vremea aceea toate olimpiadele se țineau la București, condițiile erau destul de proaste pentru noi, copiii. Căminele nu prea arătau bine pe vremea trecută, dar vedeam oameni foarte interesanți, oameni foarte mari, matematicieni importanți, pe care îi vedeam în prezidiu, care dirijau olimpiadele.
Exista așa o tresărire. «Oare voi ajunge și eu vreodată să fac treaba asta? Ar fi extraordinar, dar nu prea cred. Dar, hai să visez, hai să muncesc și eu să realizez acest vis». Nu întotdeauna în viață simți că visele se realizează, ci te trezești că întâmplător a fost un moment oarecare propice și visul s-a realizat.
Nu mă gândeam că voi ajunge să coordonez olimpiadele atâția ani când eram copil, dar sigur îmi aduc aminte că m-am gândit «oare ce-ar fi să ajung și eu să fiu în poziția respectivă»”, a spus Radu Gologan despre participarea sa la Olimpiada de Matematică.