„Matematica are marele dezavantaj că poate fi teoretizată și prezentată ca o parte aridă a științei. Îți trebuie oameni care să transmită matematica așa cum este, adică o muzică a gândirii”, a declarat profesorul Radu Gologan, prezent la etapa națională a Olimpiadei de Matematică de la Huși, pentru clasele VII-VIII, pentru TVR Iași.
Despre generațiile actuale de elevi care au participat la olimpiada, Radu Gologan a spus că „sunt niște generații de copii foarte buni, însă nu mai sunt atât de mulți”.
„Probabil că și pandemia și lucratul în online au contribuit la asta, dar pe cei foarte pasionați și cu vise i-a ambiționat și i-a făcut să consume mai mult timp pentru pregătirea la matematică, să zicem, decât în perioada în care mergeau la școală”, a adăugat Radu Gologan.
„În general, chiar la vârsta aceasta ei au cam decis viitorul, dacă nu singuri, împreună cu părinții. Sigur vor avea o carieră legată de matematică, de informatică și rareori și în medicină, pentru că sunt foarte mulți medici de bună calitate și mari personalități ale medicinei care au fost olimpici la Matematică.
Matematica are marele dezavantaj că poate foarte ușor fi teoretizată și prezentată ca o parte aridă a științei, ori ea nu este, dar pentru asta îți trebuie niște oameni care să aibă calitatea de a transmite matematica așa cum este, adică ca o muzică a gândirii, cum zicea Sylvester, marele matematician din secolul al XIX-lea”, a spus Radu Gologan.
Radu Gologan: Nu mă gândeam că voi ajunge să coordonez olimpiadele atâția ani când eram copil, dar sigur îmi aduc aminte că m-am gândit «oare ce-ar fi să ajung și eu să fiu în poziția respectivă»
„Am fost și eu olimpic la matematică, la olimpiada internațională am fost de două ori, am luat și premii ca elev de liceu. Când veneam la Olimpiada națională, pe vremea aceea toate olimpiadele se țineau la București, condițiile erau destul de proaste pentru noi, copiii. Căminele nu prea arătau bine pe vremea trecută, dar vedeam oameni foarte interesanți, oameni foarte mari, matematicieni importanți, pe care îi vedeam în prezidiu, care dirijau olimpiadele.
Exista așa o tresărire. «Oare voi ajunge și eu vreodată să fac treaba asta? Ar fi extraordinar, dar nu prea cred. Dar, hai să visez, hai să muncesc și eu să realizez acest vis». Nu întotdeauna în viață simți că visele se realizează, ci te trezești că întâmplător a fost un moment oarecare propice și visul s-a realizat.
Nu mă gândeam că voi ajunge să coordonez olimpiadele atâția ani când eram copil, dar sigur îmi aduc aminte că m-am gândit «oare ce-ar fi să ajung și eu să fiu în poziția respectivă»”, a spus Radu Gologan despre participarea sa la Olimpiada de Matematică.
Citește și:
VIDEO Moment emoționant la premierea Olimpiadei Naționale de Matematică 2024 pentru clasele VII-XII – elevii au fost aplaudați îndelung / Profesorul Cătălin Gherghe: Începe un nou ciclu de selecție pentru Olimpiada internațională care va fi în iulie
Etapa națională a Olimpiadei de Matematică – ONM 2024 începe marți, 2 aprilie, la Huși și Târgu Mureș, pentru clasele VII-VIII și de liceu. Aproape 600 de elevi calificați la ediția 74 a ONM
Profesorul Radu Gologan: Bacalaureatul este învechit și nu verifică competențele unui elev de 18 ani, nici articularea la ceea ce este nou. Peste 10 ani vom avea copii care gândesc altfel și care trebuie testați altfel
Radu Gologan: Un profesor, în ziua de astăzi, nu are timp să își facă teste pentru copii care să se potrivească, pentru că trebuie toată ziua să facă hârtii / „Profesorii foarte buni sunt tot mai puțini”, spune vicepreședintele Academiei Române, Marius Andruh
G4Media.ro
Redacția
4 comments
Va mulțumesc pentru acest articol. Adevărat că pandemia ne-a marcat. Tot ce îmi doresc este ca un om ca dumneavoastră să vina și la școala noastră, pentru a afla cum se predă matematica. Așa o să intelegeti, de ce matematica este spaima multora. Copilul meu are noroc cu noi, părinții, deoarece putem să-i explicam materia. Fiind primul copil, in pandemie am aflat că fetița noastră nu știa mare lucru. Datorita lucrului de acasă, am aflat că ne revine sarcina de a lucra cu ea, de la ZERO. Tot ce știu este că, personal, plecam de la școală cu lecția înțeleasă și apoi aprofundam acasă și la clasa. Acum, manualele sunt total nestructurate, ciudate și fără logica, la clasa doar se transmite o informație, iar aprofundarea lipsește cu desăvârșire. Nu o dată, am fost sfătuiți să continuăm să lucrăm cu copilul, chiar de către cadrul didactic. Avem 2 elefanți in camera: o problema de sistem și refuzul multora de a o vedea. Încă o dată, am dovada că dacă s-ar dori, rezultatele ar fi fantastice datorită unor oameni fantastici (copii, profesori și părinți).
Am avut (inainte de revoluție) un director care, când m-am dus la repartiție, mi-a dat ,,atotștiutor” următoarea ,,definiție ” a matematicii: ,,Matematica e un obiect arid”. Conotația, ca și
exprimarea paraverbală, erau negative!
Așa ceva nu mai auzisem! Eu avusesem in jurul meu oameni care văzuseră filosofia din spatele matematicii, oameni care știau evidentul că o teorie bună duce și la o practică bună- ca dantelarie de idei și argumente!
Din păcate, scuza neabordarii ei profunde este aceeași astăzi : matematica nu este suficient de fertilă, de roditoare in formarea ideilor (conform dicționarului de antonime)!
E un fals, dar…totul e in ochii cititorului!
Iar când cititorul e directorul tău, e greu! Inconștient, acesta construiește un castel pe acest adevăr din el! Folosește oameni, face alegeri valorice după cum vede el lumea – ajutat și de formele de evaluare din ultimii ani, susținând pe acei profesori de matematică ce formează copii care reduc matematica la calcul- lucru mult mai ușor de făcut.
Ohoho, cât de mulți vedem astăzi!
Există in unele școli o satisfacție de a îndepărta din zona managementului (prin activarea poziției ierarhic superioare de a avea putere decizională) pe cei care vin cu un bun argument / o bună observație/ cu întrebări necesare!
Oameni care aduc argumente valide – formate și prin exersarea raționamentului matematic – sunt folosiți puțin, nu li se recunoaște, de multe ori, adevărata valoare- cea de a participa la comunicare asertivă, pentru identificarea alegerilor optime la nivel organizațional!
Matematica ar trebui accesibilizata ca sa o inteleaga toata lumea. Ar trebui sa existe exemple concrete pentru ca mintea oricarui copil din clasa sa inteleaga ceva.
Aiureli didactice muzicale-neuronale si abstracte nu sunt intelese de orice minte. Astea functioneaza la olimpici, nu la orice copil.
Muzica la matematica are sens daca este integrata in didactica multisenzoriala. Sylvester nu avea de unde sa cunoasca asta pentru ca nu stia didactica.
…nu-s aiureli😁😂🤣
Matematica este intr-adevar in …toate, chiar si, sau mai ales, in muzica.
Marii matematicieni si oameni de stiinta sti(a)u asta.
Manualele/Programele sunt deficitare, din acest punct de vedere si incorseteaza oarecum posibilitatile predarii la clasa. Nu este nevoie de interdisciplinaritatea deja devenita un subiect prost inteles si exagerat, ci trebuie sa li se acorde profesorilor posibilitatea de a-si adapta predarea in functie de clasa, de nevoile si posibilitatile elevilor.
Unii profesori (cu har si experienta) chiar includ in explicatiile la ore diverse scurte explicatii/informatii conexe/tangentiale, care-i atrag pe elevi si-i ajuta la intelegerea si memorarea regulilor, teoremelor etc.
Asta e valabil la orice materie si mai e valabil si faptul ca elevii trebuie sa vina la scoala respectuosi si INTERESATI de invatatura, nu indoctrinati de acasa cu ideea ca “profesorii-s tampiti si scoala e o porcarie!”
Ce semeni, aia culegi!