„Bacalaureatul, așa cum este conceput la noi, este oarecum învechit și nu verifică competențele unui elev de 18 ani, care a trecut 12 ani prin școală. Nu verifică nici articularea unui tânăr la ceea ce este nou”, a declarat profesorul Radu Gologan, în emisiunea Info Edu de miercuri, 20 martie.
Despre modul în care ar putea fi regândit examenul de Bacalaureat profesorul Radu Gologan a spus că „va trebui să vedem cum se schimbă societatea, gândirea copiilor, adaptarea lor la nou și la învățământ, în așa fel încât să fim pregătiți la perioade foarte scurte să schimbăm verificarea copiilor la vârsta de 15 ani și la vârsta de 18 ani. Una e bacalaureatul din anul 2024 cu copiii pe care îi avem acum și sigur peste 10 ani vom avea copii care gândesc altfel și care trebuie testați altfel”.
Din păcate, la simulare, s-a văzut foarte clar că în momentul în care itemii de la matematică au făcut apel la ingeniozitatea copiilor, ei n-au fost rezolvați în cea mai mare parte, a adăugat Radu Gologan.
Intervenția profesorului Radu Gologan despre examenul de Bacalaureat, la TVR Info:
Diana Dumitrașcu, Info Edu: Domnule profesor, din punctul dvs. de vedere, ar trebui regândit acest examen?
Radu Gologan: Bacalaureatul, așa cum este conceput la noi, este oarecum învechit și nu verifică competențele unui elev de 18 ani, care a trecut 12 ani prin școală. Nu verifică nici articularea unui tânăr la ceea ce este nou. Viața viitoare va face să fie nevoie de tineri și de oameni care să fie capabili să înțeleagă foarte repede lucruri din viață, să înțeleagă cum se schimbă societatea. Asta ar trebui în timp să facă bacalaureatul. Sigur că nu putem face peste noapte lucrul acesta, dar eu cred că n-ar fi o idee rea să mai luăm și din alte părți.
Diana Dumitrașcu, Info Edu: La matematică, la cum arată lucrurile în acest moment, toată materia care este acolo și ceea ce se da la examenul de bacalaureat e potrivit, ar mai trebui redus din conținutul acela sau dimpotrivă?
Radu Gologan: Din păcate, părerea mea despre subiectele date în ultimii ani la examenul de limba română este mai bună decât cea despre subiectele date la matematica. De ce spun asta? În primul rând, pentru că la matematică s-a încetățenit ideea unui chenar, ideea unui sistem bazat pe lucruri stricte și idei puține din matematica pe care au învățat-o în școală. Nu se pune accentul pe descoperirea noului. Noului, în sensul în care putem vorbi despre un copil care poate să realizeze și poate să facă un comentariu inclusiv despre problema de matematică pe care o are în față. Deci nu, nu sunt mulțumit de cum arată subiectele la bacalaureat.
Din păcate, la simulare, s-a văzut foarte clar că în momentul în care itemii de la matematică au făcut apel la ingeniozitatea copiilor, ei n-au fost rezolvați în cea mai mare parte.
Diana Dumitrașcu, Info Edu: Cum ar trebui să facem cu acest examen? Cum apare regândit în noua lege a educației naționale? Acea încrucișare de probe vi se pare suficientă?
Radu Gologan: Este un început bun. Pe de altă parte, nu cred că putem lua o decizie. Va trebui să vedem cum se schimbă societatea, cum se schimbă gândirea copiilor, cum se schimbă adaptarea lor la nou și la învățământ, în așa fel încât să fim pregătiți, poate nu în fiecare an, dar probabil la perioade foarte scurte, să schimbăm în totalitate modul de abordare al chestiunilor legate de verificarea copiilor la vârsta de 15 ani și la vârsta de 18 ani. Una e bacalaureatul din anul 2024 cu copiii pe care îi avem acum și sigur peste 10 ani vom avea copii care gândesc altfel și care trebuie testați altfel.
Alexa Stănescu
R.P.
Redacția
Raluca Pantazi
15 comments
Bate saua sa priceapa iapa. BAC invechit, sistem invechit, totul este invechit si prost si trebuie ras din temelii. Cum ar veni, sa facem loc sfintei digitalizari si pentru propasirea spre viitor a AI, care va gandi in locul nostru. Amin!
P.S. – Cu asa articol, ironia mea nativa se simte excelent.
Interesant ! De acord . Bacalaureatul este destul de învechit și are o structură destul de rigidă care nu le permite elevilor să abordeze anumite subiecte prin mai multe metode și din mai multe perspective, indiferent de materie. Corect spus faptul că modul de gândire se schimbă, iar de asemenea și mentalitățile, gândurile și ideile se schimbă. Putem afirma cu certitudine că o idee din anul 2024 este diferită de o idee din anul 2034 . În viitor se va schimba modul de gândire, precum și percepțiile asupra materiei se pot schimba. Bacalaureatul ar trebui oricum reformat, simplificat, liberalizat și adaptat societății contemporane.
Probabil, în viitor, vom gândi cu picioarele!…
@Damaschin Petru ! Nimeni în viitor nu o să gândească cu picioarele ! Întotdeauna există și oameni care gândesc cu propria lor minte indiferent dacă bacalaureatul este simplificat sau nu ! Tocmai pentru că gândim putem să exprimăm diverse opinii, altfel am avea cu toții o singură idee și am deveni niște roboți.
Cu picioarele se gândește de fapt in ziua de azi, de aceea merg toate aiurea. Poate dimpotrivă, începem sa si gândim si nu doar sa memoram si repetam.
Deci, modul de a gândi nu s-a schimbat și nu se va schimba, așa cum e specificat în textul dumneavoastră (” În viitor se va schimba modul de gândire, ..”). Eu nu cred că gândim cu picioarele nici acum și nici în viitor, numai că ne place să facem valuri în ligheanul cu apă în ceea ce privește sistemul de educație… Procesul gândirii e același, de când e lumea. Este înscris în logosul (tiparul) uman. Ca să gândim, avem nevoie de cunoștințe și să știm a folosi, aceste cunoștințe, în condiții concrete. Deci trebuie să am cunoștințe și să știu să trec de la abstract la concret (practic, real). Ca să am cunoștințe trebuie să citesc, să acumulez noutăți, informații. Ca să știu a folosi cunoștințele, am nevoie de exercițiu, de mult exercițiu. Nu e o mare filozofie să aplic cunoștințele în problemele noastre de viață (am absolvit și eu liceul, am urmat cursurile învățământului superior și nu am avut motive să mă plâng că nu știu să aplic, ceea ce am învățat, în condiții practice). Nu există o prăpastie între cunoștințele oferite de școală și tehnica folosirii lor. Școala oferă și cunoștințe și oferă elevilor condiții de a exersa. Mai rămâne ca ei să muncească. Da, trebuie să muncească pe brânci! Olimpicii noștri, care ne fac cinste peste granițele țării, față de ceilalți elevi, au mai multe informații și exersează mult. Dacă este nevoie de reformă în învățământ, aceasta trebuie să vizeze scoaterea școlii de sub ”patronajul” politrucilor, a elevilor și a părinților (și a altor ”specialiști” ) și predată, înapoi, celor care au expertiză în educație.
Cred, doamna Ana, că ne place să ne plângem mereu și mai puțin avem ochi și pentru ce este bun. Să nu uităm că în universitățile renumite din occident au fost admiși (și învață) și absolvenți ai școlii românești, pe baza cunoștințelor și a competențelor primite aici, la noi, unde, spuneți dumneavoastră, se gândește cu picioarele. Absolvenți ai universităților din România lucrează, cu succes, în firmele occidentale. Deci, doamna Ana, gândim bine. Trebuie să fim mai lucizi în toate…
Orice cal de curse ajungea gloaba dar nu orice gloaba a fost și cal de curse. Eu cred că gândirea domnului profesor este in schimbare.
Domnule Zaq, nu cu calul de curse cultivăm pământul și aducem mâncarea pe taraba din piață, ci cu gloaba. Calul de curse este fala a celor care au burta plină cu ceea ce obținem cu ajutorul gloabei.
In regula atunci.
Haideti sa privatizam povestea, sa inventam si noi SAT si ACT, ca americanii.
De fapt, cam asta se BRIO-incearca.
Vor fi copii mai capabili sa raspunda la intrebari care le solicita “ingeniozitatea”? Cu siguranta, nu. Dar, cel mai probabil, rezultatele vor fi la fel de dezastruoase.
Niste intrebari tip SAT: https://satsuite.collegeboard.org/media/pdf/official-sat-study-guide-sample-math-questions-multiple-choice.pdf
Dati-le elevilor din Romania, si urmariti reactia 🙂
Procesul gândirii e același, de când e lumea. Este înscris în logosul (tiparul) uman. Ca să gândim, avem nevoie de cunoștințe și să știm a folosi, aceste cunoștințe, în condiții concrete. Deci trebuie să am cunoștințe și să știu să trec de la abstract la concret (practic, real). Ca să am cunoștințe trebuie să citesc, să acumulez noutăți, informații. Ca să știu a folosi cunoștințele, am nevoie de exercițiu, de mult exercițiu. Nu e o mare filozofie să aplic cunoștințele în problemele noastre de viață (am absolvit și eu liceul, am urmat cursurile învățământului superior și nu am avut motive să mă plâng că nu știu să aplic, ceea ce am învățat, în condiții practice). Nu există o prăpastie între cunoștințele oferite de școală și tehnica folosirii lor, așa cum sugerează unii ”specialiști” de care e plină lumea. Școala oferă și cunoștințe și oferă elevilor condiții de a exersa. Mai rămâne ca ei să muncească. Da, trebuie să muncească pe brânci! Olimpicii noștri, care ne fac cinste peste granițele țării, față de ceilalți elevi, au mai multe informații și exersează mult. Așadar, lăsați școala, cu încredere, în mâinile celor care se pricep. Dacă este nevoie de reformă în învățământ, aceasta trebuie să vizeze scoaterea școlii de sub ”patronajul” politrucilor, a elevilor și a părinților (și a altor ”specialiști” ) și predată, înapoi, celor care au expertiză în educație.
Cel mai pertinent comentariu, hai să-i facem pe elevii noștrii să citească și apoi mai vorbim! Ei nu mai vor să citească!
Domnule profesor, vino cu soluții concrete, daca ai aceste soluții. Cu vorbe goale nu se schimba nimic.
cum adică gândesc altfel? valorile umane sunt perene și universal valabile.
Iar faceți vreo nefăcute?Asa au în eput și alte reforme-dezastru-apocalipsa din învățământ.
Deja când aud de …e învechit și trebuie reformat ,mi se zbarleste parul.Da’ creierul vostru nu trebuie reformat ca dor de miii și mii de ani e la fel…E vechi rău tată…trebuie updatat!