Profesorul Mihai Manea, despre olimpiade și concursuri: Ar trebui să le insuflăm elevilor dorința continuă de a evolua și nu pe aceea de a câștiga neapărat

10.859 de vizualizări
Mihai Manea / Foto: arhiva personală
Lunile februarie-iulie din fiecare an școlar cuprind în tumultul sistemului educațional românesc în plină devenire, perioada competițiilor, concursurilor și olimpiadelor școlare pentru diferite discipline de studiu și domenii de activitate. Vorbim de diferite etape – locală, județeană/ Municipiul București, națională, internațională (la anumite discipline).

De la început, trebuie să menționez faptul că autorul rândurilor de mai jos nu și-a propus nici măcar o clipă să abordeze problema olimpiadelor internaționale și, mai ales, sub nici o formă, să înfiereze, să critice, să anatemizeze sau mai știu eu ce. Departe de noi acest lucru! Este vorba, de fapt, doar de a trece în revistă, a consemna realități și din alt palier al procesului educațional, cel al competițiilor școlare pe profil.

Vreme de peste trei decenii și jumătate, cu doar trei excepții, subsemnatul s-a bucurat de încrederea inspectorilor generali de istorie din Ministerul Educației și Cercetării (MEC), profesorul dr. Bogdan Teodorescu și profesorul dr. Doru Dumitrescu, deveniți veritabili mentori ai mei și a participat la organizarea și desfășurarea nemijlocită a olimpiadelor naționale de istorie. Aflat la foarte aproape de capăt de drum în cariera didactică, după 44 ani și după ultima mea participare la Olimpiadă Națională de Istorie de la Piatra Neamț din 2025, mi-am luat îndrăzneala de a aborda în câteva cuvinte un domeniu ceva mai special din viața școlii românești – concursurile, competițiile și olimpiadele școlare.

În 2012, profesorul și specialistul în pedagogie Constantin Cucoș se întreba în mod justificat, într-un articol foarte interesant, publicat online, la ce folosesc concursurile și olimpiadele școlare, în lumea, care aflată într-o permanentă schimbare, recurge la ierarhii și statistici, pentru a menține spiritul de competiție, ce animă deopotrivă pe elevi, profesori, unități de învățământ ș.a.

Desigur că concursurile și competițiile școlare implică, precum în cazul oricărui demers didactic sau situație de învățare dimensiuni bune – existența unui cadru legislativ (Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare Nr. 3035/ 10.01.2012, actualizată prin OME din 30.07.2018, regulamentele specifice pe disciplinele de studiu, activitatea din centrele de excelență din țară, coordonarea cadrelor didactice de specialitate, un calendar publicat la debutul fiecărui an de către MEC ș.a.m.d.), dar și unele efecte negative la nivelul grupurilor de indivizi. Aceasta în condițiile în care concursurile își propun să testeze achizițiile de învățare ale elevilor, ce pot avea drept urmare consolidarea unor percepții, dar și afirmarea stimei de sine.

Aşa cum sunt definite în documentele curriculare elaborate de MEC, olimpiadele şi concursurile sunt competiţii şcolare pe discipline de studiu, care au ca obiectiv general stimularea elevilor cu performanţe şcolare, precum şi a celor care manifestă aptitudini deosebite într-un anumit domeniu de activitate.

Până aici toate bune și frumoase. Dar, mai departe? Dar, dincolo de această realitate dorită, visată? Să nu uităm faptul că un concurs sau o competiție școlară nu poate evalua în mod definitiv și precis ca un dat pentru totdeauna prestațiile unui elev sau tânăr concurent, care poate cunoaște oscilații inerente.

Care este realitatea cotidiană a desfășurării concursurilor și competițiilor școlare? Putem, astfel, consemna, fără a supăra, sper pe nimeni, unele elemente și aspecte diferite care țin de pregătirea, desfășurarea concursurilor și olimpiadelor școlare, după cum urmează:

  • durata relativ scurtă a organizării și desfășurării concursurilor; comisiile de organizare și evaluare, care la toate nivelele/etapele trebuie să țină seama de o perioadă strânsă și precisă de evaluare – la nivel județean/al Municipiului București, la nivel național;
  • organizarea comisiilor județene și centrale (un domeniu dificil și sensibil rău), a căror criterii de structurare țin seama, între altele, de calitatea profesională – gradul didactic, abilități și experiență de evaluare;
  • problemele de evaluare (domeniul cel mai ultradiscutat), care lasă în urmă, în ciuda unor progrese remarcabile din ultimii ani a alcătuirii unor bareme de evaluare și notare pe discipline de studiu, lipsa unor criterii standardizate de evaluare – o problemă mult discutată în sistemul educațional românesc;
  • eterna problemă a contestațiilor (prezentă după informațiile noastre doar în România și Federația Rusă, în unele sisteme educaționale din republici) – vorbim despre diferențele de notare între evaluarea inițială și cea de la contestații, ce provoacă emoții, sentimente și reacții mixte, cu foarte multe posibile explicații – doar acesta problemă singură ar merita un articol – durata scurtă a evaluării, numărul relativ redus de evaluatori, larghețea de interpretare a baremului de către unii evaluatori, experiența evaluatorilor, imaginea evaluării în media românească – cu precădere la nivelul examenelor naționale, care în ultimii ani a luat forme intense de dezbatere publică; nu trebuie uitat nici amănuntul legat de faptul că există elevi care ajung la concurs având asupra lor deja întocmită cererea de contestație, deși nici nu știe ce rezultate vor obține sau elevi care sunt calificați pe locuri fruntașe, dar care depun contestații chiar și la 100 puncte;
  • dorința părinților de a-și susține copilul prin participarea la cât mai multe olimpiade, inclusiv la etapele naționale, deși simpla participarea depinde de un calendar, distanța între localități în țară ș.a.m.d..

Se spune foarte des că succesul unui sistem educațional trebuie să aibă în vedere nu numai masa de elevi, ci și vârfurile ei. Desigur, că din această perspectivă, concursurile sau olimpiadele școlare pot ofer ocazia elevilor participanți șansa preluării unei formări responsabile.

Fără îndoială că participarea la concursuri și competiții poate aduce și stres și îngrijorări tuturor celor implicați, căci face parte din cele aferente unei competiții, fie și la nivelul tinerilor. În fapt, ar trebui să insuflăm elevilor, cu toții – cadre didactice și părinți, dorința continuă de a evolua și nu aceea de a câștiga neapărat, mai ales, că cele strânse pe tot parcursul pregătirii și în cadrul concursului, sunt elemente componente ce clădesc o personalitate de campion, o mentalitate de învingător.

Opinăm cu modestie că domeniul concursurilor și olimpiadelor școlare poate fi updatată, schimbată, mutată și mai mult, către inițiativa județelor, în care domeniul de abordat, participanții, sponsorii pot juca un rol important.

Nu știm în ce măsură propunerea formulată relativ recent a evaluării online de către cadrele didactice din învățământul universitar poate juca un rol relevant, mai ales că un concurs în lumea școlii nu implică doar simpla prezență fizică în ziua concursului, ci multe alte ore de pregătire alături de alți elevi, și prin acesta concursurile școlare pot contribui la afirmarea empatiei și la dezvoltarea relațiilor sociale. Și acesta pentru că, în general, concursurile școlare promovează valorile culturale şi etice fundamentale, spiritul de fair-play, competitivitatea şi comunicarea interpersonală, încurajează creativitatea şi gândirea critică.

P.S. Consemnările de mai sus sunt doar un punct de vedere personal și nu implică și nu critică pe nimeni și nimic, conform principiului latin Audiatur et Altera Pars.

__________

Despre autor:

Mihai Manea este profesor de istorie, doctor în istoria relațiilor internaționale si studii europene, autor de lucrări științifice, metodice și articole în periodice, membru al Comisiei Naționale de Istorie, președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România (APIR – Clio).

Nota redacției: Opinia profesorului este importantă și vă încurajăm ca, dacă aveți ceva de spus, să ne trimiteți articolul dumneavoastră pe redactie@edupedu.ro. Ideile și opiniile exprimate în aceste articole nu sunt neapărat și cele ale redacției.


3 comments
  1. Serios domnule profesor?

    Adica importanta este doar participarea in opinia dvs.nu- i asa?
    Un elev furat ,la propriu, la punctaj la subiectul de tip grila- unde nu exista dubii- trebuie sa fie multumit ca nu a castigat,ci doar a certificat prin prezenta sa la acest concurs alti elevi care provin doar din anumite scoli agreate.
    Si cum ii explici unui copil ca dupa contestatie acele puncte neacordate initial, dar binemeritate ii sunt atribuite,dar pentru a nu ,,deranja” clasamentul i se taie acelasi numar de puncte la compuneri, rezultatul final in urma contestatiei ramanand acelasi ?
    E bine nu? Nu trebuie sa castige ca nu are cum!
    Acesta este un tipar al olimpiadelor de prea mult timp si nimeni nu il schimba pentru ca nu se vrea, nu s- ar mai justifica,,elita” profesorilor si a gradatiei lor de asa- zis merit.
    Suntem satui de cuvinte, vorbe, pareri, ceva concret propuneti? O schimbare, o alta abordare a acestor concursuri,cand???

  2. ce olimpiade viseaza astia? olimpiada inseamna meditatii la greu, banu scos de parinte. scoala NU ARE CUM sa te faca olimpic vreodata cu acest invatamant la gramada. fiicamea are 3 colegi cu CES care fac ora un calvar pentru orice profesor. DESPRE CE OLIMPIADA SA MAI VORBIM?

    1. Lavinia, eu am clase si cu 5 cu CES si altii fara dosar cu violenta, retard mintal. Sa vezi acolo distractie. Pe la si 35 incepi ora efectiv. Cat de cat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Competențele digitale insuficiente și părăsirea timpurie a școlii –  incluse printre cauzele-cheie ale deficitului de forță de muncă din România, alături de fenomene precum migrația masivă a populației active – analiză PwC-AmCham / O problemă “de ordin structural și pe termen lung”: formarea, pregătirea și perfecționarea forței de muncă

Reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii și întărirea programelor de consiliere în carieră în școli, mai ales în zonele defavorizate, se numără printre recomandările-cheie pentru România în eforturile ei…
Vezi articolul

ANALIZĂ Programul Masa caldă în școli – instrument politic, la cererea premierului Nicolae Ciucă. Peste 63% dintre școlile înscrise în acest an au fost alese din localități conduse de primari PNL

Programul Masa caldă va continua și în acest an tot ca program-pilot, pentru al șaptelea an la rând. Ministerul Educației a publicat recent lista școlilor, de data aceasta fiind 300…
Vezi articolul