„Studenții buni pe care-i avem acum sunt mult mai buni decât am fost noi la vremea noastră, dar procentul lor este mult mai mic față de ceea ce era înainte. Au acces la literatură, laboratoare bine dotate, pot să facă experimente cu mult mai complicate decât cele pe care le făceam noi. Prin urmare, nu putem să vedem tot în culori sumbre”, a declarat Marius Andruh, profesor de chimie anorganică la Universitatea din București și vicepreședinte al Academiei Române, într-un interviu la Europa FM, pe 17 octombrie 2023.
Marius Andruh semnalează faptul că peste 10 ani „nu vom mai avea profesori în țară la câteva discipline, la matematică, fizică, chimie, nu numai pentru că nu sunt atrași să urmeze studiile facultăților respective, dar cei care le fac găsesc locuri de muncă mult mai atractive”.
„Prin tradiție, 80% dintre absolvenții de la Facultatea de Chimie ajungeau în învățământ. În acest moment, unul, doi aleg meseria de profesor, aleg să meargă într-o școală”, a spus academicianul.
Moderator: Ce mai înseamnă meseria de profesor în România? Au fost foarte multe momente de tensiune în societate, având în miez problema locului profesorului…
Marius Andruh: „Locul este tot acolo, însă meseria de profesor nu mai atrage și nu mai este, cred, nici așa de mult respectată. Nu atrage din motive financiare, din condițiile pe care multe școli le oferă, nu toate, există școli foarte bune și cu condiții excepționale, dar suntem oameni și orice absolvent de facultate dorește să trăiască bine. Este omenesc acest lucru și meseria nu-i mai atrage. Prin tradiție, 80% dintre absolvenții de la Facultatea de Chimie ajungeau în învățământ. În acest moment, absolvenți sunt puțini și dintre aceștia unul-doi aleg meseria de profesor, aleg să meargă într-o școală.
Suntem convinși și știm acest lucru, peste vreo 10 ani noi nu vom mai avea profesori în țară la câteva discipline, la Matematică, Fizică, Chimie și nu numai pentru că nu sunt atrași să urmeze studiile facultăților respective, dar cei care le fac găsesc locuri de muncă mult mai atractive. La Matematică, de pildă, se duc și lucrează Informatică, la Chimie se duc în industria farma și din puținii absolvenți pe care îi avem îi pierdem pentru învățământ.
Să facem o socoteală, într-un sat există maximum două clase paralele la școala generală. Chimia începe la clasa a VII-a, două ore pe săptămână, deci două și cu două fac patru și încă 4 ore la clasa a VIII-a. Un profesor trebuie să aibă 18 ore pe săptămână, ca să-și îndeplinească norma didactică. Trebuie să lucreze în mai multe sate, în trei sate, de regulă, pentru că este cazul fericit într-o școală să ai două clase paralele. Profesorul nu mai este legat de școală și de părinți, de activitățile extrașcolare. El trebuie să alerge prin ploaie, prin noroi, dintr-un sat în altul. Un profesor trebuie să fie implicat în toată viața școlii, să fie în contact cu părinții, să facă activități extrașcolare cu copiii. Acest lucru se putea realiza înainte mult mai ușor decât acum, pentru că aveam o serie de studenți care făceau o dublă specializare, făceau Fizică-Chimie, Matematică-Fizică și își completau norme. Deci, nu atrage meseria.
Organizarea învățământului superior, pentru a avea profesori, șchioapătă. Modele sunt. De pildă, în Republica Moldova există o așa-numită Universitate Pedagogică. Cei care se duc acolo știu din capul locului că asta va fi meseria lor, că se fac profesori. Nu avem așa ceva, nu avem pus la punct sistemul de dublă specializare, pentru că în noua lege este prevăzut. Rămâne de văzut cum se va realiza acest lucru, dar dubla specializare este absolut necesară.
Mai dau un exemplu, în Germania, de pildă, puteai să termini facultatea de Chimie sau de Matematică cu cele mai mari note, dar nu puteai să mergi în învățământul preuniversitar pentru că ți se cerea să ai dublă specializare. Orice stat trebuie să știe cum să-și organizeze învățământul.
Moderator: Cum vi se pare starea studentului, a elevului, cel care se confruntă cu tentațiile, cu pasiunile zilelor noastre?
Marius Andruh: Nu o să spun că este tragic, pentru că m-aș contrazice cu mine însumi, de la ultima noastră întâlnire când v-am spus că sunt o persoană optimistă și cred cu toată tăria că societatea merge înainte, mai greu, mai ușor. Și dacă merge înainte, merge datorită acestor tineri, așa cum sunt ei. Ce mă sperie, analizând, este procentul tot mai mic al celor cu adevărat buni.
Lăsăm optimismul la o parte și zugrăvitul învățământului românesc în culori frumoase, pentru că ne uităm la rezultatele de la Bacalaureat, ne uităm la subiectele de la Bacalaureat. Dacă vă uitați la subiecte, ele sunt gândite în așa fel încât să verifici și să te asiguri că, făcând până la un punct, acel cinci înseamnă că el știe ceva. Dacă este un pic mai bun, sunt gândite subiecte un pic mai dificile. Dacă vrei să fii cu adevărat bun, atunci rezolvi și probleme. Sunt foarte bine dozate, dar nu putem nega analfabetismul funcțional, lipsa de interes a multora dintre ei. Avem și studenți buni, procentul lor este mult mai mic față de ceea ce era înainte.
Studenții buni pe care-i avem acum sunt mult mai buni decât am fost noi la vremea noastră și știu ce spun. O să mă întrebați de ce? Au acces la mult mai multe lucruri față de noi. Adică eu am terminat facultatea în 1979 și visam să fac cercetare în Chimia anorganică și ultimul număr al unui jurnal foarte bun din Organic Chemistry era din 1972, iar în 1989 rămăsese la fel. Or ei au acces la literatură, laboratoare bine dotate, pot să facă experimente cu mult mai complicate decât cele pe care le făceam noi. Prin urmare, nu putem să vedem totul în culori sumbre.
Moderator: Vreau să discutăm, domnule profesor, despre crema cremelor, adică acești copii care reușesc să câștige premii la Olimpiade Internaționale și România stă foarte bine la acest capitol și la capitolul chimie. Cum sunt acești copii și ce se întâmplă cu ei pe parcursul vieții?
Marius Andruh: Anul acesta, la Olimpiada Națională, am avut nici 200 de elevi. E adevărat că au fost alte criterii prin care au fost selectați, dar știu în egală măsură că, într-un județ, chiar dacă se relaxau criteriile de selecție, n-am fi avut nici măcar un singur elev interesat și au fost județe în care nu am avut elevi. Este mai rău decât oricând. În ceilalți ani în care avem 300-400 de elevi la etapa națională, de la a VIII-a erau așa și așa, pentru că se pregătesc de admitere. Erau mulți la a IX-a, a X-a, a XI-a, din clasa a XII-a aveam în medie 30 de elevi. Dintre aceștia, jumătate se ducea la Medicină. La lotul care ne-a reprezentat țara anul acesta la Olimpiada Internațională am avut patru elevi, doi s-au dus la Medicină. Partea mai bună a lucrurilor este că cei doi merg la Medicină în București“.