Liviu Drăghici, profesor de Științe Economice la Liceul Tehnologic Administrativ și de Servicii „Victor Slăvescu” din Ploieşti, a declarat la TVR 1 că la teste îi lasă pe elevi cu „manualele, caietele și telefoanele pe bancă”: „Scopul meu nu e să-mi rețină și să-mi reproducă o informație, ci să o găsească, să o selecteze pe cea potrivită și să vină cu opinie proprie asupra informației respective.”
Moderatoare: Elevii din clasa a XI-a de la Liceul „Victor Slăvescu” din Ploiești o să spună așa: „stați puțin, domnul profesor, eu învăț atât și mai am joburi? Poate jobul meu este preluat de un robot și de inteligența artificială”. Ce le ziceți? Eu cred foarte mult și noi credem în învățământ dual, în învățământ tehnologic, în școli profesionale. E atâta nevoie în România de asta.
Liviu Drăghici: Eu consider că printre competențele din profilul absolventului, indiferent că e de liceu sau de facultate, ar trebui să fie adaptabilitatea. Lucrurile nu mai sunt așa rigide cum erau în trecut. Eu îi las pe elevii mei la teste cu manualele, caietele și telefoanele pe bancă, pentru că scopul meu nu e să-mi rețină și să-mi reproducă o informație, ci să o găsească, să o selecteze pe cea potrivită și să vină cu opinie proprie asupra informației respective. Pentru că nu lipsa informației ne îngreunează nouă activitatea, și ca profesori, și în viața de zi cu zi, ci faptul că avem foarte multă informație și nu mai știm s-o selectăm pe cea credibilă și să o aplicăm acolo unde trebuie.
Despre evaluarea elevilor, potrivit ROFUIP 2024
Art. 103 – „(1) Evaluarea rezultatelor la învăţătură se realizează permanent, pe parcursul anului şcolar.
(2) La sfârşitul clasei pregătitoare și clasei I, evaluarea dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare ale copilului, realizată pe parcursul întregului an şcolar, se finalizează prin completarea unui raport, de către cadrul didactic responsabil împreună cu consilierul școlar, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
ART. 104 – (1) Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de vârstă şi de particularităţile psihopedagogice ale beneficiarilor primari ai educației şi de specificul fiecărei discipline. Acestea sunt:
a) evaluări orale;
b) teste, lucrări scrise;
c) experimente şi activităţi practice;
d) referate;
e) proiecte;
f) probe practice;
g) alte instrumente stabilite de comisia pentru curriculum şi aprobate de director sau elaborate de către Ministerul Educaţiei/inspectoratele școlare.
(2) În învăţământul primar, la clasele I-IV, în cel gimnazial, liceal, profesional şi în cel postliceal, elevii vor avea la fiecare disciplină/modul, cu excepţia celor preponderent practice, cel puţin două evaluări prin lucrare scrisă/test pe an şcolar.
ART. 106 – (1) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin:
a) aprecieri descriptive privind dezvoltarea copilului – la nivelurile antepreşcolar, preşcolar şi clasa pregătitoare;
b) calificative la clasele I-IV din învățământul de masă şi, respectiv, pentru clasele I-IV și pentru nivelul de învățământ gimnazial din învăţământul special care şcolarizează elevi cu deficienţe grave, severe, profunde sau asociate;
c) note de la 1 la 10 în învăţământul gimnazial, liceal, profesional şi în învăţământul postliceal;
d) prin punctaje/coduri specifice, în cazul testelor standardizate aplicate în afara evaluărilor externe prevăzute de lege;
e) prin rapoarte anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare, pentru clasa pregătitoare şi clasa I.
(2) Rezultatele evaluării se consemnează în catalog, cu cerneală albastră, sub forma: „Calificativul/data”, respectiv „Nota/data” sau în catalogul electronic, în cazul unităţilor-pilot în care se utilizează acesta, cu obligativitatea tipăririi, înregistrării şi arhivării acestuia la sfârşitul anului şcolar prin compartimentul secretariat.”
Citește și:
Doctrinele politice, explicate practic elevilor de profesorul Liviu Drăghici: Prin exemplul cu pixurile am vrut sa ilustrez comunismul, iar prin cel cu ochii albaștri am exemplificat fascismul / Conceptul de „lovitură de stat”, clarificat cu exemple din sport
Mihai Peticilă
G4Media.ro
Ș.L.
Redacția
11 comments
Predare-invatare-evaluare! Cum predăm? Eu ii suspectez pe cei care relaxează excesiv evaluarea ca nu predau corespunzător! Elevul va alege calea cea mai ușoară – să nu învețe! Și ce face cu timpul ce trebuia investit în invatare, în munca? Știm, vedem! Sa nu ne prefacem ca nu știm!
Aici s-a ajuns din cauza unor profesori lipsiți de discernământ pedagogic și științific. Elevul are memorie ce trebuie utilizata! Dacă el nu stochează nimic în propria memorie, nu va putea sa reactualizeze, sa utilizeze AUTONOM NIMIC. Nu va avea repere critice pentru a analiza sau interpreta o informație! Va auzi ca în sec. XV Danemarca se numea Dacia sau ca Vlad Dracul se numea de fapt Dragul (pentru ca oamenilor le era drag de el)! Și ce va face? Va crede! Va crede pentru ca nu are nicio informație în memorie cu care sa compare astfel de enunțuri! Astăzi, din cauza unor astfel de profesori, mulți elevi memorează doar manele, cred doar în corporalitate, sexualitate etc. Școala, preuniversitara și universitara, a creat falși savanți, falși idoli. Mulți nu meritau acces la clasa a XI-a! Dar și mulți profesori nu au ce cauta în clasa, în fata elevilor sau studenților!
După revoluție, a apărut o idee ,,genială “:
Să nu mai dăm elevilor/ copiilor noștri să învețe o poezie pe de rost, un mic citat! Mai – mai, nu trebuia să mai insiști ( la matematică, la fizica, la chimie) pe formule fundamentale!
Orice poate fi dus in comportament extrem!
Un profesor adevărat se gândește la consecințele faptelor lui și își asumă un comportament mediat/ mediant! Problema e când societatea are un număr de indivizi- cu pondere din ce in ce mai mare – care spune că fără efort DIVERSIFICAT poți merge în echilibru mai departe!
Una-i să ai niște versuri ,,la purtator” -cărora să le dai alt sens în funcție de vârstă, să vezi proporționalitățile unor formule in viața practică etc., alta-i să faci veșnic exercițiul de căutare la sursă ( care, să înțelegem, nu e rău; e doar cronofag/poate crea dependență de resurse în gândire)!
Intre ce și ce să mai facă acel creier, creativ, conexiuni?
Măsura e in toate!
Din lipsa de măsură in formă continuată apare extremismul/ motivația necesității lui!
P.S.Că avem elevi care nici cu cartea-n față nu pot desluși răspunsul, asta e altă discuție!
Mai urmează să le dea catalogul ca să- și pună singuri nota.
Foarte bine că nu se mai ține cont de note la admiterea la liceu, acum se dau note foarte mari că să aibă burse, altă prostie.
Suntem pe primul loc la analfabetism funcțional dar și cu cei mai mulți bursieri.
Ministra nu pricepe și ea este la fel.
Pe bune??? Din ce film de grădiniță ești dumneata? Serios, atunci care e scopul unei informații daca nu o mai reține și nu își aduce aminte de acel Ceva ,la un moment important,când îi trebuie și nu are nici telefon, laptop, sau altceva la îndemână??? Auzi,de cultură generală,tu ai auzit vreodată ,sau ai lipsit de la aceste ore? Aaaaa,ai făcut toată școala la Fara frecventa, mai deloc ,probabil!! De unde ii găsiți pe toți ăștia,care vin cu tot felul de inepți?
Si se mira poporenii de ce au ajuns la coada clasamentelor cand vine vorba si de ,,invatamant”. Acum, pentru a intelege si analfabetii functional, ,,experimentul cu toate sursele de informatii pe masa” la indemana scolerului la teste e ca si cum ar ajunge ,,scolitul” in fata unui semafor si ar trebui sa-si consulte ,,smartul” (sigur ca mult mai inteligent decat el) pt. a afla ce reprezinta culoarea rosie. Da’ daca purtatorul de smart nu intelege ce-i ala un ,,semafor” si trece pe rosu fiind lovit de o masina? Da’ daca e doar o ,,zebra”, el cum va trece strada? O sa-l aiba pe constiinta ,,profii cul” ? L-ar avea daca ar intelege ce-i aia ,,constiinta” … sau daca ar avea curiozitatea sa caute prin ,,multitudinea surselor de informare” pentru a afla.
Nu.Memoria este inutilă.Avem telefoane,cărți. Dar dacă ești undeva unde e nevoie de o informație și nu ai telefon si nici carte sau caiet la îndemână?
Presupun ca ne împărtășește din vasta lui experienta didactică. Nici în Punjab,de unde vii,nu se zic și nu se practica asa aberatii
Și eu tot așa îi las, în ideea că nu trebuie să tocească, ci să-și dezvolte competențe, dar degeaba, că mulți sunt proști făcuți grămadă.
Până la urmă tot ei cer să le dau material de tocit.
Felicitări!
Și puneți nota 3 pentru ce competențe ?
Unii profesori le dă notă 3 dacă îi prinde neatenți și printr-o simplă întrebare care se referă la ceea ce tocmai se discutase, l-a aranjat pe elevul care mai are și un profesor acasă.
Cum să fie atent elevul când are matematica două ore consecutive,în două zile consecutive și la ore târzii?(16-18)?( la ciclu gimnazial)
Bine că s-a scos media din gimnaziu la admitere.Evaluarea este diferită în funcție de profesor,de școală,zonă,etc.
Bravo, domnule profesor! Cu telefoanele pe bancă, așa e bine. Ce rost are să ai ceva în propriul cap? Adică elevii nu au informații, nu au făcut efortul să studieze și să reflecteze asupra unor fenomene înainte de test, dar la test cu siguranță vor fi capabili să exprime puncte de vedere valide asupra informației găsite pe internet. Știți că există și chat gpt, că pot comunica între ei.
E greu cu obiectivitatea evaluării în România, dar dvs. sunteți chiar vârf de gamă în domeniu.
…. pare o metoda care re- constituie/reproduce mai bine provocarea de azi cu care se confruntă oricine are un job bazat pe informatie …..
(PS inteligence in engl nu înseamnă exact inteligență, cum e tradus in rom…… dle prof .. pot sa va dau o sugestie, să căutați un autor Douglas Walton….. ).
…..atât de simplu si probabil tot atât de diificil….competenta de a te mobiliza și a te pune pe treabă în mod creativ, implicat, uman… deci… mai bine decât “roboții” :))
spor!