„Este populară o idee în discursul public la noi, aceea de a diferenția cât mai rapid elevii pe trasee educaționale, unii cu matematica, alții cu poezia, de la nivel cât mai mic. Din PISA, știm că măsura aceasta nu crește performanța, în schimb, tinde să scadă echitatea și mai mult”, a declarat profesorul Gabriel Bădescu, de la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, la evenimentul de diseminare a rezultatelor PISA 2022.
- Vă invităm să urmăriți dezbaterea online PISA 2022 – fața necosmetizată a școlii, organizată joi, 7 decembrie, de Edupedu.ro și World Vision România. Directorul OCDE pentru Educație, Andreas Schleicher, fostul ministru Mircea Miclea, cercetători, profesori și reprezentanți ai mediului de afaceri au dezbătut cheia reală de citire a rezultatelor și opțiunile României.
„În absența PISA, a TIMSS și a altor studii, probabil că am vorbi în continuare foarte mult despre olimpicii români și nu am vorbi despre echitate suficient”, a precizat Gabriel Bădescu.
„Am văzut într-unul dintre grafice cum elevii români își doresc să facă studii superioare, foarte mulți, 80% dintre fete. Știm că în realitate nu le fac. România e pe ultimul loc la structura educațională pe învățământul superior, aceasta este o frână și pentru scorurile PISA, pentru că avem părinții cel mai puțin educați din UE și este o problemă care ne va afecta dezvoltarea în continuare”, spune Gabriel Bădescu.
Intervenția profesorului Gabriel Bădescu:
„Cine a descoperit apa? Nu știm, dar știm sigur că nu era pește. Aceasta este ideea cu studiile comparate. Incluzând România în studii gen PISA și TIMSS, (nota redacției: Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale) înțelegem mai bine care este situația cu educația la noi.
În absența PISA, a TIMSS și a altor studii, probabil că am vorbi în continuare foarte mult despre olimpicii români și nu am vorbi despre echitate suficient. Acesta este un mare câștig. Pe urmă, așa cum s-a văzut foarte clar în prezentarea Tanjei Bastianic – Policy analyst, OCDE, PISA vine cu idei despre politici care merg și care nu merg. De exemplu, este populară o idee în discursul public la noi, aceea de a diferenția cât mai rapid elevii pe trasee educaționale, unii cu matematica, alții cu poezia, de la nivel cât mai mic. Din PISA, știm că măsura aceasta nu crește performanța, în schimb tinde să scadă echitatea și mai mult.
De asemenea, PISA ne arată că soluțiile de învățământ privat salvează probleme punctual, dar nu ajută sistemul în ansamblu. Tot din perspectiva aceasta comparată, vedem relația cu alți factori, cum ar fi cel al dezvoltării. Am văzut un grafic înainte în prezentare, în care dezvoltarea economică are o relație puternică cu scorurile PISA. Aș vrea să spun că relația e de dublu sens. România a crescut economic foarte mult în ultimii ani, însă în absența unor salturi PISA, acea creștere probabil că nu va fi sustenabilă. Am văzut într-unul dintre grafice cum elevii români își doresc să facă studii superioare, foarte multi, 80% dintre fete. Știm că în realitate nu le fac. România e pe ultimul loc la structura educațională pe învățământul superior, aceasta este o frână și pentru scorurile PISA, pentru că avem părinții cel mai puțin educați din UE și este o problemă care ne va afecta dezvoltarea în continuare.
Deci, participarea României la PISA e foarte importantă pentru că conectează experții de aici la experții internaționali. Deocamdată, comunicarea este destul de mult unidirecțională, dar sper să devină bidirecțională cât mai curând.”
Una dintre recomandările OCDE, din raportul PISA 2022 este următoarea: „Întârzierea vârstei de selecție în diferite programe de educație”
De ce se face această recomandare? „Rezultatele PISA 2022 arată în mod constant că, în sistemele în care elevii sunt selectați în diferite programe curriculare la o vârstă mai mică, există o asociere mai puternică între profilul socio-economic al elevilor și performanța acestora.
Cu cât elevii sunt selectați mai devreme în diferite programe academice, cu atât este mai mare izolarea elevilor avantajați și dezavantajați în sistemul de învățământ”, conform documentului privind Rezultatele PISA 2022, volumul 1.
Foto: © Sebnem Ragiboglu | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Șerban Iosifescu, despre rezultatele de la PISA 2022: Care este impactul miliardelor cheltuite din 2009 încoace pentru combaterea părăsirii timpurii a școlii și îmbunătățirea rezultatelor elevilor?
Gabriela Noveanu, coordonator Național PISA 2022 de la Institutul de Științe ale Educației: În România decalajele de performanță sunt mai pregnante și performanța dintre elevi la matematică este mult afectată de statutul socio-economic
Cercetătorul Dacian Dolean – Rezultatele PISA 2022, primele concluzii: România iese în evidență clasându-se pe ultimul loc dintre toate țările participante la capitolul echitate educațională. Acest lucru poate însemna și că performanța multor elevi e dependentă de măsura în care părinții își permit să plătească meditații
BREAKING PISA 2022 România – penultima în UE și pe locurile 45-48 din 81 de țări și teritorii din lume, la cele trei evaluări principale: matematică, științe, citire / Aproape de 3 ori mai puțini elevi de top și de 2 ori mai mulți elevi sub pragul alfabetismului funcțional, față de media OCDE
ITEMI PISA 2022 Exemple de probleme primite la testarea care arată un procent de analfabetism funcțional de 49% și un nivel de excelență de 4% la Matematică, pentru elevii români de 15 ani / Subiecte cu planete, puncte în meciuri de baschet și instrumente digitale de calcul
2021 – Ce spune despre elevii români TIMSS 2019, testarea care a arătat că România are cel mai mare analfabetism științific funcțional din UE: Multe exerciții teoretice și prea puține experimente, mulți elevi care merg înfometați la școală, inegalități / Recomandările Raportului de țară
2020 – Rezultate TIMSS 2019: România s-a clasat ultima din Europa, la același nivel cu Bahrain și Emiratele Arabe, la alfabetizarea științifică și numerică a elevilor de clasa a VIII-a. 22% dintre tineri sunt analfabeți funcțional la matematică și chimie, fizică, biologie
2020 – Cum arată problemele de Matematică și Științe pe care peste 30% din copiii români de clasa a VIII-a nu le-au rezolvat la TIMSS 2019, testare unde avem dublu record: cel mai mic punctaj și cel mai mare nivel de analfabetism numeric și științific din UE
I.N.
Diana Ghimiși și Ștefan Lefter
Raluca Pantazi
Mihai Peticilă
Ștefan Lefter