Analizarea unei teze de doctorat în integrum, așa cum a fost propusă de ministrul Sorin Cîmpeanu pentru modificarea legislației CNATDCU, nu este o soluție aplicabilă în practică, afirmă, într-un interviu acordat Pressone.ro, profesorul Dumitru Sandu, cu experiență de un deceniu în analiza plagiatelor. Interviul a fost realizat săptămâna trecută, între momentul în care un grup de organizații și reprezentanți ai mediului academic s-au opus, printr-o scrisoare deschisă, modificărilor inițiate de ministru și ziua de vineri, când președintele Klaus Iohannis a reacționat față de acest apel.
Dumitru Sandu spune, între altele, în interviu:
- “Ministerul Educației cred că trebuie să răspundă pentru această eroare fundamentală pe care a făcut-o. Sub ideea că „îmbunătățesc procedura” se trece, de fapt, la presiuni asupra CNATDCU în materie de regulamente.”
- “Se poate face plagiat de idei, doar de idei, care pot fi concentrate într-o pagină sau poate două. Ideea că ești obligat să faci o analiză integrală (n.m. – pentru a depista un plagiat) nu se susține.”
- Obligația de a face o analiză in integrum a tuturor tezelor de doctorat reclamate pentru plagiat “Ar fi o birocratizare inutilă, cu creșterea duratei de evaluare, fără a realiza, simultan, o mai bună diagnosticare a relelor conduite, malpraxisului în domeniu. Cerința ignoră principiul acreditat deja care susține ca bunele practici nu compensează malpraxisul în integritatea academică, la nivelul aceluiași text”.
- Același tip de analiză in integrum nu folosește “nimănui, nici măcar celor care au lucrări cu probleme de plagiat discutate de o comisie de specialitate, pentru că, pe termen mediu sau lung, important e adevărul. E ca la medic, dacă diagnosticul e pus greșit, suferă mai ales bolnavul”.
Potrivit profilului publicat de Pressone.ro, sociologul Dumitru Sandu este profesor emerit al Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității din București. A fost președintele Comisiei de Sociologie a CNATDCU între 2000 și 2009, a fost vicepreședinte al Comisiei de Etică a Universității din București în perioada 2012 – 2016 și este membru al Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI) începând cu 2016.
În 2009 a inițiat un Apel pentru integritate și performanță în atestarea universitară, adresat ministrului Educației de la acel moment, Ecaterina Andronescu. Una dintre solicitările transmise atunci a fost „stoparea plagiatului favorizat instituțional, prin revenirea la comisiile din Minister a unor dosare care provin de la candidați care nu şi-au rezolvat problemele legate de acuzații de plagiat”.
Citește interviul integral pe Pressone.ro