„Cititul, o deprindere care este asociată în mintea unora doar cu școala și cu obligațiile din copilărie, ne-ar ajuta să avem o viață mai frumoasă și să facem societatea mai bună”, crede profesorul universitar de neuroștiințe cognitive Andrei Miu, care argumentează cu dovezi științifice că cititul produce efecte cognitive și neuro fiziologice prin care poate contribui la fericire și descrie trei efecte ale literaturii, într-o prezentare TEDx Talks din 20 aprilie 2021.
„Literatura este o sursă de flow, o stare care are multe în comun cu serenitatea și extazul și care apare în timp ce suntem total absorbiți de ceea ce facem. În timpul acestei stări, uităm deseori de noi înșine și ni se deformează percepția timpului. Al doilea efect este că ne induce emoții ca fascinația și venerația, rare în viața de zi cu zi”, spune Andrei Miu. „De exemplu, în comparație cu descrieri ale unor evenimente obișnuite, întâmplările magice descrise în Harry Potter induc uimire și produc creșteri ale activității în circuitele nervoase implicate în integrarea cunoștințelor noastre despre lume, în generarea emoțiilor și concentrarea atenției.
„Al treilea efect al literaturii este poate cel mai surprinzător și cu implicațiile sociale cele mai largi: ne îmbunătățește capacitatea de a înțelege ce gândesc și ce simt ceilalți”, precizează Andrei Miu.
- Amintim că astăzi, 15 februarie, este Ziua Națională a Lecturii, iar „în timpul programului școlar, elevii vor fi încurajați să prezinte cartea preferată, să citească din ea și să discute pe marginea ei”, potrivit Ministerului Educației.
Redăm prezentarea lui Andrei Miu din cadrul TEDx:
„Sunt câteva mesaje pe care m-aș lupta oricând să le facă auzite, pentru că cred că ne-ar ajuta să avem o viață mai frumoasă și să facem societatea mai bună. Unul din ele este legat de citit, o deprindere care e asociată în mintea unora doar cu școala și cu obligațiile din copilărie.
Din punctul meu de vedere, cititul e mai mult, e un obicei cu efecte profunde asupra creierului și comportamentului, care are beneficii mari și care ar trebui deci exersat de oricine vrea să fie sănătos și fericit. Azi vreau să argumentez cu dovezi științifice că cititul produce efecte cognitive și neuro fiziologice prin care poate contribui la fericire.
Dar poate vă întrebați ce e fericirea? Psihologii au identificat două tipuri de fericire, fericirea hedonică, legată de cât de plăcută e viața și fericirea eudaimonică, legată de creșterea personală și de sens în viață. Sunt sute de studii despre aceste forme de fericire și un lucru clar este că ambele se asociază cu viață mai lungă și risc de boli psihice mai mic.
În ultimii ani și efectele cititului au început să fie studiate în psihologie și în neuroștiințele cognitive. S-au strâns dovezi că cititul are cel puțin trei efecte prin care ne ajută să fim fericiți. Aceste efecte sunt mai clare în cazul literaturii de ficțiune, cum sunt romanele și nuvelele, decât în cel al textelor în care e descrisă realitatea, cum sunt biografiile cărțile de popularizare a științei și eseurile pe teme sociale. Prin urmare, în loc de citit, voi spune literatură în restul acestei prezentări.
Dar care sunt efectele literaturii și ce legătură au cu fericirea?
Poate ați auzit de Mihály Csíkszentmihályi, un psiholog american de origine maghiară care a încercat să înțeleagă de ce oamenii persistă în activități grele și aparent fără recompensă, Făcând interviuri cu șahiști, alpiniști, dansatori, chirurgi, scriitori, pictori prutari, el a arătat că toți aveau ceva în comun, toți descriau o stare pe care Mihály Csíkszentmihályi a numit-o Flow sau în traducere aproximativă flux.
Starea aceasta de flow e foarte plăcută, având multe în comun cu serenitatea și extazul. Ea apare în timp ce suntem total absorbiți de ceea ce facem, mai ales când acel lucru e solicitant, dar simțim că îl facem bine. În timpul acestei stări, uităm deseori de noi înșine și ni se deformează percepția timpului.
Mihály Csíkszentmihályi a descoperit că activitatea în timpul căreia apare cel mai frecvent flow-ul este cititul. El susține că literatura ne face să ne simțim bine atunci când ne lăsăm total absorbiți, imaginându-ne locurile descrise în text și încercând să înțelegem personajele și că, dobândind experiență, cititul ar ajunge să ne inducă foarte frecvent starea de flow.
V-ați întrebat vreodată de ce cei care au obiceiul să citească spun adeseori că dintre amintirile lor cele mai plăcute multe sunt legate de literatură. Marcel Proust, de exemplu, scria în eseul despre citit că zilele din copilărie pe care le-a petrecut citind au fost cele mai fericite, când orice altceva pălea în fața plăcerii de a citi și orice întrerupere din citit era supărătoare și că, dacă a mai luat în mână acele cărți ca adult, a făcut-o doar din nostalgie după fericirea de atunci. Deci, cititorii cu experiență știu ce înseamnă flow, chiar dacă nu îi spun neapărat așa.
Un al doilea efect al literaturii e că ne induce emoții speciale, ca de exemplu fascinația și venerația. Aceste emoții apar atunci când credem că suntem martori la ceva grandios. Deși sunt relativ rare în viața de zi cu zi, ele apar frecvent în timpul cititului.
În ultimii ani, cercetătorii s-au uitat la ce se întâmplă în creier în timpul cititului și ar putea justifica apariția acestor emoții speciale. Studiile s-au concentrat asupra unor texte literare în care sunt descrise evenimente supranaturale sau texte care sunt percepute ca extraordinar de frumoase.
Ce arată rezultatele este că aceste texte modulează activitatea în regiuni ale creierului implicate în generarea emoțiilor. De exemplu, în comparație cu descrieri ale unor evenimente obișnuite, întâmplările magice descrise în Harry Potter induc uimire și produc creșteri ale activității în circuitele nervoase implicate în integrarea cunoștințelor noastre despre lume, în generarea emoțiilor și concentrarea atenției. Pasajele percepute ca foarte frumoase sunt asociate cu activitate crescută în așa numite regiuni de recompensă ale creierului implicate în semnalizarea plăcerii, precum și în regiuni asociate cu generarea emoțiilor. Ce e poate la fel de interesant e că cititorii cu experiență par să știe că cititul le rezervă emoții ieșite din comun.
Într-un studiu recent în care am întrebat câteva sute de oameni despre experiența lor de citit poezie, peste 65 % au spus că motivul pentru care citesc creații din acest gen este că vor să simtă emoții speciale. În acest studiu le-am și măsurat emoțiile după 30 de minute de citit poezie și cele mai frecvente au fost emoțiile ca fascinația și venerația. Deci, cei care obișnuiesc să citească știu că literatura le rezervă stări afective ieșite din comun care potențează și condimentează fericirea.
Al treilea efect al literaturii e poate cel mai surprinzător și cu implicațiile sociale cele mai largi. S-a descoperit că literatura ne îmbunătățește capacitatea de a înțelege ce gândesc și ce simt ceilalți.
Această funcție se numește teoria minții și joacă un rol fundamental în comportamentul nostru social, fiind parte integrantă din empatie, capacitatea noastră de a rezona emoțional cu alți oameni.
Ce arată studiile este că chiar și câteva minute de literatură ne vor face să căutăm și să înțelegem mai ușor intențiile celor din jur. Explicația este că cititul ne oferă posibilitatea să exersăm simularea mintală a intențiilor și emoțiilor celorlalți.
S-a descoperit că mai ales pasajele în care sunt descrise personaje și situații sociale cresc activitatea în circuitele nervoase care au fost implicate în teoria minții. Deci, cum zice psihologul american Steven Pinker: „literatura ne seduce să ne imaginăm ce gândesc și ce trăiesc oameni foarte diferiți de noi”.
Pentru fiecare dintre noi, îmbunătățirea teoriei minții va însemna relații mai bune cu cei din jur, ceea ce se va repercuta mai departe asupra fericirii noastre. Dar Pinker merge mai departe cu analiza implicațiilor pe care cititul le are asupra comportamentului nostru social, sugerând că prin efectele asupra teoriei minții și empatiei, literatura a contribuit la scăderea violenței sociale în ultimele doua secole. Dacă vă interesează această ipoteză, o găsiți expusă pe larg în cartea The Better Angels of Our Nature: Why Violence Has Declined.
În final, aș vrea să rezum cele trei efecte ale literaturii despre care am vorbit astăzi. Este o sursă de flow, ne induce emoții ca fascinația și venerația, rare în viața de zi cu zi și ne îmbunătățește teoria minții, o abilitate importantă pentru relațiile bune cu cei din jur.
Orice om cu aceste trei caracteristici va avea șanse mult mai mari de a fi fericit. Concluzia e simplă: Citiți literatură și veți putea fi mai fericiți”.
Cine este Andrei Miu
Andrei C. Miu este profesor de neuroștiințe cognitive și genetică comportamentală la Departamentul de Psihologie, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea
Babeș-Bolyai. A înființat și conduce Laboratorul de Neuroștiințe Cognitive, unul din cele mai active grupuri de cercetare din acest domeniu. Cercetările sale despre emoții au fost publicate în numeroase reviste de specialitate internaționale, profesorul Miu fiind, conform evaluărilor scientometrice, unul din psihologii români cu mare vizibilitate internațională.
Unul din proiectele sale recente este Registrul Gemenilor Români, prin care încearcă să încurajeze cercetările de genetică comportamentală din țara noastră. Cea mai recentă carte a sa este „Genes, Brain and Emotions. Interdisciplinary and Translational Perspectives”, publicată la Oxford University Press din SUA. A fost Fulbright Visiting Researcher la Stanford Psychophysiology Laboratory din cadrul Stanford University, SUA, în 2009.Este doctor în psihologie, titlu obținut cu Summa cum Laude în 200
Citește și:
Echilibrul dintre pragmatism, perfecționism și blândețe. Andrei Miu, cercetător în neuroștiințe cognitive și genetică comportamentală: Te grăbești să-ți realizezi scopul, te străduiești să faci lucrurile în cel mai bun fel în care le poți face, însă blândețea e cea mai mare virtute
Adolescenții și maturizarea emoțională. Andrei Miu: De ce ți-e teamă de efectele pe care le-ar avea emoțiile, anxietatea sau tristețea? Poate că nu e chiar așa cum crezi. Poate că emoțiile acestea sunt acolo ca să semnalizeze ceva ce deja știi
Ștefan Lefter
I.N.
Adriana Vișean
Redacția
