Profesorul de Matematică Marius Perianu, director de școală: Noi, în școală, vrem să creăm oameni dezvoltați în foarte multe direcții. E ca și cum ai vrea să crești pești mari și frumoși într-un lac cu adâncime foarte mică, dar acolo nu va crește nimic / Să ai puterea să iei decizii în școala ta și pentru elevii tăi ar fi un mare plus adus educației

4.929 de vizualizări
Marius Perianu / Foto: captură Facebook.com/ TVR Iași
Elevii învață prea multe materii în școală, fără să să aibă timp să aprofundeze cunoștințele dobândite, atrage atenția profesorul Marius Perianu, coordonatorul lotului olimpic de juniori la Matematică și directorul Colegiului Național „Ion Minulescu” din Slatina, într-un interviu acordat adevarul.ro. Acesta subliniază nevoia urgentă de reorganizare a planurilor-cadru și de autonomie a școlilor.

Profesorul declară că sistemul educațional continuă să funcționeze după un model învechit, iar numărul mare de materii pe care elevii le studiază a rămas aproape același de-a lungul zecilor de ani, respectiv 15-20 de discipline.

„Sistemul de învățământ care funcționează astăzi a fost croit acum 50 de ani, iar de atunci puține lucruri s-au schimbat. Am trecut prin niște reforme, este adevărat, dar acestea nu au fost neapărat structurale. Acum 20 de ani, de exemplu, elevii aveau, ca și acum, tot 15-20 de materii”, explică Perianu, potrivit sursei menționate. „Mă refer la numărul mic de ore destinate acestor materii din programă”, spune cadrul didactic.

Profesorul consideră că scopul actual al școlii, de a forma oameni cu o bază de cunoștințe în multe domenii ajunge să îi obosească pe elevi, împiedicându-i să aprofundeze informațiile.

„Efortul elevilor se disipează învățând, în același timp, 15 chestii diferite: și biologie, și geografie, și istorie, și logică, română, matematică, chimie… an de an, din gimnaziu până în clasa a XII-a. Orele sunt câte două, maximum trei pe săptămână.

Noi, în școală vrem să creăm oameni dezvoltați în foarte multe direcții. E ca și cum ai vrea să crești pești mari și frumoși într-un lac cu adâncime foarte mică. Dar acolo nu va crește nimic. Elevilor trebuie să le oferim profunzime pentru a se dezvolta. Ce vreau să spun este că modelul în care facem cât un pic din toate îi secătuiește pe elevi de putere. Practic, ei nu au timp să aprofundeze informația”, consideră profesorul Marius Perianu.

Reorganizarea planurilor-cadru și mai multă autonomie pentru școli

Profesorul Marius Perianu dă exemplu de o soluție care ar putea fi aplicată în școli și care, consideră el, i-ar ajuta pe elevi să își aprofundeze cunoștințele: să studieze într-un an doar Istorie și în următorul doar Geografie.

„Să-i luăm ca exemplu pe elevii din clasa a VII-a și a VIII-a. În loc să aibă câte o oră de Geografie și una de Istorie, pot face în clasa a VII-a două ore de Geografie și deloc Istorie, iar apoi, în clasa a VIII-a, pot avea două ore de Istorie și deloc Geografie. Nu se pierde absolut nimic. Nici ca materie, nici ca programă, nici ca număr de ore, nici ca personal didactic, nici ca norme. În schimb, elevii ar avea, dintr-un foc, două ore pe săptămână în plus pentru alte activități: să investigheze mai bine, să găsească ceva interesant, să primească niște sarcini de învățare activă, să lucreze la anumite proiecte”, afirmă profesorul.

Un alt subiect abordat este lipsa de autonomie a școlilor. Dacă directorii ar avea mai multă putere de decizie, instituțiile școlare ar putea implementa programe personalizate și proiecte educaționale relevante pentru comunitățile lor, consideră Perianu.

„Dacă școala ar avea mai multă putere de decizie, ar putea să se implice mult mai mult în actul educațional. Directorii ar putea implementa programe educaționale, s-ar putea implica în diferite proiecte, s-ar putea organiza singuri. Să ai puterea să iei decizii în școala ta și pentru elevii tăi ar fi un mare plus adus educației. Să nu mai depinzi de alți factori. De exemplu, poate vreau să fac un laborator sau un atelier de sudură, dar asta nu ține de mine. Am nevoie de aprobare, de finanțare, de implementare. Școlile sunt din acest punct de vedere legate de mâini”, declară profesorul, potrivit sursei menționate.

Informații de context

Noile planuri-cadru, care conțin disciplinele pe care trebuie să le urmeze elevii din România și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei materii, pentru fiecare an de studiu, filieră, profil și specializare, au fost amânate succesiv de ministrul Ligia Deca în anul 2024, an electoral.

Cel mai recent, secretarul de stat din Ministerul Educației Florian Lixandru a declarat că planurile-cadru care conțin materiile pe care elevii de liceu ar trebui de acum înainte să le studieze, considerate de reprezentanți ai Ministerului Educației „o problemă arzătoare”, ar putea fi publicate în consultare publică abia peste două luni, de la 1 ianuarie 2025, deși ar fi trebuit finalizate și aprobate de peste jumătate de an, potrivit calendarului oficial stabilit prin ordinul de ministru semnat de Ligia Deca.

Referitor la nevoia de o mai mare autonomie a școlilor, subiectul a fost adus în discuție recent și de către directoarea adjunctă a Colegiului Național „B.P. Hasdeu”, Anca Florea, în cadrul unei emisiuni în care s-a discutat despre campania Edupedu.ro de reducere a birocrației.


6 comments
  1. Raționament greșit și lipsit de nuanțe!
    Gimnaziul, școala generală, înseamnă formarea unei culturi generale de bază, minimale. De aceea, ar trebui să existe în continuare “chestiile” Biologie, Istorie, Geografie etc. la care se referă profesorul de matematică. Altceva trebuie regândit: eliminarea din gimnaziu a unor discipline inadecvate vârstei(Educație Financiară, spre exemplu) și restaurarea unui echilibru constând într-un număr de ore egal la toate disciplinele. Cât timp elevii cresc malformați de paradigma în care Lb. Română și Matematica sunt “reginele” tuturor disciplinelor, iar restul sunt “vasalele” lor, nu putem vorbi de echilibru și de cultură generală.
    Ideea profesorului de matematică este potrivită liceului, unde ar trebui să se “îngusteze” considerabil planul-cadru pentru a se produce aprofundarea necesară în etapa premergătoare stadiului universitar. Dar, și în acest caz, trebuie să existe un echilibru prin care să nu se neglijeze cultura generală întrucât învățământul preuniversitar nu te specializează, ci te orientează. Aprofundarea se produce la facultate.

  2. Aproape corect!Dar cu programa incarcata la romana si matematica ce facem?
    E facuta ca dupa cele 4 ore/sapt sa mai ai nevoie de 2-4ore de meditatii,ca sa ai timp sa aprofundezi cum spune domnul profesor.Copii nu mai invata la nimic pt ca sunt obositi si plictisiti!
    Nu e normal!

  3. Atunci când părintele care lucrează la primărie sau este pila lui X și vine să cerșească note pentru odraslă sau te amenință că te reclamă, sigur reușești să iei decizii corecte pentru elevi.
    Este mare, foarte mare bătălia pe burse, suntem pe primul loc la analfabetism funcțional dar avem clase întregi de elevi care iau burse de merit.

  4. Cat timp te pune primarul acolo rolul directorului este pur decorativ. Ce vrea primarul din localitate aia se intampla. Restul sunt baliverne. In comisia de examen pentru director sunt 2 profesori de la scoala/liceul tau, unul din primarie trimis de primar, unul de la isj pus tot politic deci tot partid si unul de la facultate care de obicei nu se baga. Au existat cazuri cand un candidat nu a scris nimic la subiectul 2 sau 3 si a luat 10.

    1. Eu nu am înțeles la ce fel de oboseală se referă d-nul profesor, vorbim de elevi în formare, de ce se referă la două discipline care au legătură cu ceea ce ne dorim să formăm la elevi și anume competențe, mai exact: conținuturi, abilități și atitudini.
      Un popor trebuie să-și cunoască trecutul și prezentul! Vorbim de profilul absolventului de clasa a VIII-a/:a XII-a.
      Cea mai mare problemă este finalitatea, ce evaluăm? De ce se restricționează evaluarea? Care este scopul evaluării la două discipline?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like