La subiectul III de la simularea pentru Evaluarea Națională 2024 – Matematică erau subpuncte ”destul de ușoare, eu cred că se puteau lua 50 de sutimi destul de ușor”. Dar o foarte mare parte dintre copii nu au făcut nimic la acest subiect, ceea ce „înseamnă că ei nici măcar nu au voință” să rezolve problema, a apreciat, în emisiunea „Academia Europa FM” de săptămâna aceasta, Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul „Andrei Șaguna” din Brașov.
Această atitudine a copiilor față de soluționarea problemelor „este aproape zero, ceea ce trebuie să ne dea foarte mult de gândit, pentru că o atitudine din start de non-combat este pe termen lung. Gândiți-vă când vor fi adulți, cu non-combat”, a apreciat profesorul Ciupală la Europa FM.
- Soluția trebuie căutată la nivelul societăți, nu doar la nivel de elevi, profesori sau părinți, a apreciat el.
Întrebat de realizatorul Marcel Bartic felul cum explică faptul că peste jumătate dintre elevi nu au obținut nota 5 la simularea evaluării la matematică, el a invocat două cauze: faptul că elevii au petrecut clasele IV-VI în pandemie și au căpătat o serie de deprinderi online, în loc să le deprindă la școală, respectiv faptul că se simte o ruptură între clasa a IV-a și clasa a V-a, când elevii de despart de învățătorii care „știu psihologia copilului”.
Explicațiile profesorului Cătălin Ciupală, întrebat fiind despre rezultatele slabe ale elevilor la simulare – proba de Matematică:
„Marcel Bartic: Cum vă explicați că în acest an avem la simulare 57% dintre copii care nu au reușit să ia nota 5?
Cătălin Ciupală: Cred că sunt mai multe cauze. O cauză la care m-am gândit a fost faptul că o parte dintre copiii aceștia au fost in clasa a IV-a, a V-a, a VI-a în plină pandemie. Cu alte cuvinte, anumite tipuri de deprinderi pe care ar fi trebuit să le aibă le-au luat în mediul online, ceea ce pentru mulți a ridicat probleme. O altă cauză este faptul că, de multe ori, este o oarecare ruptură la nivelul clasei a V-a. La nivelul clasei a IV-a, doamna învățătoare este mult mai aplicată pe metoda predării matematicii, mult mai prietenoasă cu ei pentru faptul că o învățătoare bună și, în general, învățătorii știu psihologia copilului. Ruptura cea mare se face la clasa a V-a, când merg în clasa a V-a, unde nu mai există acea prietenie între învățătoare și profesori. Aici, după părerea mea, este de discutat foarte mult. Aceasta este o altă cauză”.
Profesorul Cătălin Ciupală despre atitudinea elevilor cu privire la rezolvarea problemelor:
„(…) Au fost și subiecte mai dificile, nu toată grila este foarte simplă. O grilă nu înseamnă că este simplă. Din acest motiv, marile universități dau și subiecte grilă la admitere. Nu e greșit să fie grilă. După părerea mea, este greșită proporția, dar asta este o altă discuție, nu se mai poate schimba nimic, cel puțin o perioadă destul de bună de timp (…). Cred că, totuși, subiectele grilă erau relativ abordabile. Dar nu doar acelea. Să știți că erau câteva subpuncte la subiectul III, unde trebuia să elaboreze o soluție, care erau destul de ușoare. Eu cred că se puteau lua 50 de sutimi destul de ușor. Or, foarte mare proporție dintre copii nu au făcut deloc, nimic, zero puncte la subiectul III. Asta înseamnă că ei nici măcar nu au voință. Atitudinea copilului față de a rezolva probleme este aproape de zero, ceea ce trebuie să ne dea foarte mult de gândit, pentru că o atitudine din start de non-combat este pe termen lung. Gândiți-vă când vor fi adulți, cu non-combat…
Marcel Bartic: Cine, mai precis, ar trebui să se gândească mai serios? Copiii, părinții, profesorii?
Cătălin Ciupală: E ciudat ce spun, dar societatea în ansamblul ei. Ar trebui să fie toată lumea implicată. O educație nu se face doar de către copii. Educație se face și în familie, și la școală, și în societate, și la – ciudat spus, dar și la radio, la televiziune sau în media. Modul cum vorbești, cum faci emisiuni, cum sunt discuțiile publice toate acestea contribuie la educația unui copil.”
Emisiunea integrală:
